Top expresii românești care se folosesc în mod eronat. Pe primul loc este: „a drege busuiocul”

Limba română a evoluat de-a lungul timpului, continuând și în prezent. Ca oricare limbă care se respectă și care are o istorie lungă, oamenii și-au dezvoltat numeroase zicale pentru a explica mai rapid și ușor diferite întâmplări. Acestea s-au schimbat și ele, iar în prezent sunt folosite în mod eronat. Ce zicale românești se folosesc greșit în prezent?

Top vorbe care sunt folosite eronat

Limba română a suferit mai multe schimbări și abateri de la corectitudine, de-a lungul timpului. Fie că au fost greșeli acceptate, fie anumite cuvinte au fost împrumutate din Occident, în prezent folosim numeroase cuvinte sau expresii în mod eronat. Pentru a afla sensul cuvintelor, este bine să folosim din când în când Dicționarul Explicativ al Limbii Române, locul în care primim sfaturi avizate.

Articole recomandate

Ce înseamnă dacă ți se spune că ești „lemn Tănase”? De unde vine expresia?

10 cele mai amuzante expresii românești și explicațiile lor

În prezent se folosesc din ce în ce mai puține zicale, fie din necunoștință, fie din dezinteres. Cu toate acestea, persoanele mai în vârstă, bunicii mai ales, ne-au învățat și spus când eram mici diverse zicale pe care adesea le-am memorat. Haideți să vedem care sunt cele mai deformate vorbe pe care unii dintre noi le folosim în mod greșit:

• A da sfoară în țară. Sensul propoziției este acela de „a da știre”, de „a face cunoscut ceva/un lucru”. Ne putem pune întrebarea ce treabă are sfoara cu datul de știre. Fiind o zicală, poate nici nu ne punem această întrebare și o luăm ca atare. Cu toate acestea, expresia corectă este „a da SFARĂ în țară”. Expresia vine din Moldova, iar sfară are sens de „fum”, iar prin sfară se înțelege că se dau semnale de fum prin care se transmiteau mesaje;
• A drege busuiocul. Sensul expresiei este de „a repara o situație sau greșeală”, „a îndrepta o problemă”. Bine bine, dar unde e problema? Conform specialiștilor, expresia inițială era „a drege CU busuiocul” și se referea la vinul care se strica, iar fabricanții adăugau un gust dulce cu ajutorul frunzelor de busuioc. Astfel că vinul era dres cu busuiocul.
• A fi patetic. Tot mai des des, cuvântul „patetic” este folosit cu sensul de „jalnic” sau „penibil”. Este adevărat că, în limba engleză, cuvântul „pathetic” înseamnă fie „jalnic”, fie „vrednic de milă” sau „penibil”, ori „jenant”. În limba română, termenul are cu totul alt sens. De exemplu, în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, termenul de patetic este „plin de patos, de avânt, de însuflețire, de pasiune, de entuziasm”, „mișcător, emoționant, duios” sau „care mișcă sufletul”. E clar, confuzia este generată de semnificaţia din limba engelză a adjectivului „patetic”, care este preluată forţat în română. Cele două cuvinte „pathetic” din engleză și „patetic” din limba română demonstrează că, deși sunt două adjective ce provin din limbi diferite și se aseamănă ca formă, acestea nu au neapărat aceeași semnificaţie.

Care este cea mai ciudată expresie a limbii române?

Limba română cuprinde o mulțime de vorbe care mai de care mai ciudate și care se folosesc zilnic în diferite părți ale țării. Unele sunt mai greu de înțeles, altele mai amuzante și altele chiar ciudate, expresii care nu au noimă. Unele dintre ele s-au modificat conform timpurilor, iar altele nu mai există în viu graiul societății:

• A trăi ca-n sânul lui Avram – A fi în elementul său
• A da apă la moară – A provoca la povestit
• A călca pe bec – A încălca o regulă
• A vinde pielea ursului din pădure – A conta pe un lucru înainte de a fi sigur de rezultat
• A da la rațe – A vomita
• A da cu oiștea-n gard – A gafa
• Tichie de mărgăritar îi trebuie chelului – Exact asta îți mai lipsea
• Greu la deal, cu boii mici și la vale cu juninci – Inutil fără resursele potrivite
• La paștele cailor – Un viitor îndepărtat, cândva sau niciodată
• Are caș la gură – Încă este copil.

Foto: Depositphotos.com