Puțini români știu că primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul realizat de un român nu a fost făcut de Aurel Vlaicu sau Traian Vuia, ci de un inventator cu totul special: Henri Coandă. Totuși, povestea este una complexă, pentru că fiecare dintre acești pionieri a avut un rol esențial în istoria aviației românești.
În anul 1910, Henri Coandă, pe atunci un tânăr inginer de doar 24 de ani, a prezentat la Salonul Aeronautic de la Paris un aparat revoluționar: Coandă-1910, considerat de istorici primul avion cu reacție din lume.
Deși zborul său a fost scurt și necontrolat — avionul a luat foc după decolare —, momentul este considerat prima demonstrație a principiului reacției în aviație. Henri Coandă a fost, astfel, primul român care a zburat cu un avion construit de el însuși, folosind o tehnologie unică pentru vremea respectivă.
Cu câțiva ani înainte, în 1906, Traian Vuia a reușit o performanță uriașă: a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu motor propriu, fără ajutorul unei rampe de lansare.
Pe 18 martie 1906, în apropiere de Paris, „Vuia I” s-a ridicat de la sol pentru câțiva metri, marcând un moment istoric. Aparatul a reușit să decoleze, s-a ridicat la o înălțime de un metru și a parcurs o distanță de 12 metru. Astăzi pare puțin, dar la vremea respectivă era o realizare incredibilă. De aceea, mulți specialiști consideră că Traian Vuia este adevăratul pionier al zborului mecanic controlat.
În 1910, același an în care Coandă își prezenta avionul, Aurel Vlaicu zbura cu propriul său aparat, Vlaicu I, construit la București. Acesta a fost primul zbor realizat în România cu un avion proiectat și pilotat de un român. Vlaicu I n-a zburat decât 50 de metri, la o înălțime de 3-4 metri, dar a fost suficient pentru creatorul său: „Nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau pentru mine un record care-mi consacra maşina. Zburasem şi aceasta era principalul”, avea să declare acesta ulterior.
Vlaicu a devenit rapid un simbol al aviației românești, reușind ulterior să construiască și modele mai avansate, precum Vlaicu II, cu care a câștigat competiții internaționale.
Așadar, răspunsul la întrebarea „Cine a fost primul român care a zburat cu avionul?” depinde de felul în care definim „zborul”:
Traian Vuia – primul care a zburat cu un avion autopropulsat (1906);
Henri Coandă – primul care a zburat cu un avion cu reacție (1910);
Aurel Vlaicu – primul care a zburat pe teritoriul României (1910).
Toți trei au scris, însă, împreună, prima pagină din istoria aviației românești și mondiale.
