Cum a fost „Bachus” Gheorghe Ștefănescu executat pentru că a furat bani în regimul lui Ceaușescu

29.09.2023
Cum a fost „Bachus” Gheorghe Ștefănescu executat pentru că a furat bani în regimul lui Ceaușescu

Comunismul este considerat o pată neagră pe istoria României. După cel de-Al Doilea Război Mondial capitalismul a dispărut cu desăvârșire, economia fiind controlată total de stat. Astfel că, lipsurile materiale și cele de zi cu zi i-au împins pe foarte mulți oameni la furat. Fie că era vorba de alimente sau de lucruri mai valoroase românii au încercat să se descurce cum au putut, având în vedere că nimic nu se făcea fără voia partidului.

Între anii 1970 – 1980, unii cetățeni mai tupeiști reușiseră să controleze unele domenii economice, iar acest lucru nu era pe placul comunismului care dorea o societate egalitaristă, unde bunurile sunt la comun pentru toți românii. În felul acesta, se dorea făurirea socialismului după principiile marxiste, astfel că Nicolae Ceaușescu a înființat Miliţia Economică în 1978.

A  fost gândit şi apoi pus în aplicare un program al Miliţiei care s-a numit ”Fermitatea”. Prin acesta se cerea organelor de miliţie să intervină atât pentru prevenirea micii criminalităţi, cât şi a marilor afaceri din economie. Vremea respectivă a fost legată de reorganizarea Direcţiei Miliţiei Economice. S-a profesionalizat atât aceasta, cât şi Direcţia de Anchete penale, a povestit generalul Costică Voicu, potrivit historia.ro.

Acesta a adăugat: „Până atunci Miliţia Economică era apatică şi slab profesionalizată. Direcţia Miliţiei Economice a fost dezvoltată şi avea servicii specializate care acţionau pe cele mai sensibile domenii:industrie alimentară, comerţ, transporturi. Atunci se acţiona pe legea 18 din 1968, legată de controlul averilor, cum i se spunea în anii ’80, ”ilicitul””.

Marile afaceri, luate la ochi de Partidul Comunist

Toți comercianții, mici sau mari, erau controlați de Miliția Economică pentru a vedea dacă nu respectă principiile socialiste și vor să facă avuție doar pentru ei. Se ajunsese la cunoștința liderilor comuniști că unii afaceriști trăiau foarte bine și se lăfăiau cu bunuri considerate de lux în acea perioadă. Astfel că lucrurile trebuiau puse la punct și era nevoie să fie date câteva exemple pentru ca toată lumea să știe că nu are voie să încalce legea.

Primul mare caz al Miliției Economice a fost cel al lui Gheorghe Ștefănescu. Infracțiunile economice ale acestuia cu vin erau imense, iar în jurul său existau alte aproximativ 300 de persoane care îl ajutau. Procesul a fost unul de amploare între anii 1970 – 1980.  În perioada 1971–1978, conform estimărilor avansate de presa comunistă, peste 400.000 de litri de vin au fost introduși ilegal în circuit.

Comuniștii au dorit să facă un exemplu din dosarul ”Vinul”, astfel că Gheorghe Ștefănescu a fost arestat în anul 1978, iar după un proces de trei ani a fost găsit vinovat. În data de 4 decembrie 1981, bărbatul a fost executat (prin împușcare) pentru infracțiuni economice, lucru de neconceput în zilele noastre.

Una din informaţiile care duceau spre Ştefănescu era legată de faptul că el era preocupat de achiziţia de aur. Cumpăra bijuterii sub orice formă. Una dintre informaţiile primite la vremea respectivă se referea la faptul că Ştefănescu trebuia să cumpere de la un bişniţar o mare cantitate de aur. S-a realizat flagrantul undeva, în apropierea depozitului lui de vinuri. Aurul a fost elementul declanşator să ajungem la el. Şocul a fost totuşi milionul de lei găsit la el. Aici a fost în faţa faptului împlinit. Nu a avut ce să mai facă. Celor care-l susţineau nici nu le venea să creadă ce s-a găsit la Ştefănescu. Un milion în 1978 era enorm. Plus case şi bijuterii, a adăugat Costică Voicu, potrivit sursei citate mai sus.

Gheorghe Ștefănescu a adus statului un prejudiciu de 4,5 milioane de dolari. I-au fost confiscate peste 19 kilograme de bijuterii din aur şi pietre preţioase.

Presa vremii a scris pe larg despre acest dosar, iar în anul 1984 cazul lui Gheorghe Ștefănescu a devenit subiect de film: „Secretul lui Bachus“, cu Ştefan Mihăilescu Brăila în rolul principal. Trebuie precizat că Gheorghe Ștefănescu nu a fost niciodată poreclit în viața reală Bachus sau Bumbescu, așa cum se spunea în producția cinematografică. Toți cei care l-au cunoscut i se adresau cu apelativul ”nea Gică”.

Foto: Cancan.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Puiul de urs, anomalia naturii: Dacă oamenii ar avea aceeași proporție mamă-copil, o femeie ar naște un bebeluș de mărimea unei alune
Puiul de urs, anomalia naturii: Dacă oamenii ar avea aceeași proporție mamă-copil, o femeie ar naște un bebeluș de mărimea unei alune
Puiul de urs este o anomalie a naturii: se naște mai mic decât o chiflă. Discrepanța de mărime dintre mamă și pui este uimitoare. O ursoaică matură poate cântări 200-300 de kilograme, dar... citește tot
Curiozități despre perioada sărbătorilor la români. De ce călăresc copiii porcul?
Curiozități despre perioada sărbătorilor la români. De ce călăresc copiii porcul?
Cine nu a văzut măcar o dată un copil călărind porcul abia tăiat în gospodărie? Conform unei tradiții întâlnită des în satele românești, copiii se pozează călare pe porc, ca să fie... citește tot
O sculptură invizibilă a fost vândută pentru 15.000 de euro. Artistul: „Vidul nu este altceva decât un spațiu plin de energie”
O sculptură invizibilă a fost vândută pentru 15.000 de euro. Artistul: „Vidul nu este altceva decât un spațiu plin de energie”
În luna mai 2021, casa de licitații Art-Rite din Milano a găzduit unul dintre cele mai bizare și controversate evenimente din istoria artei moderne. Artistul italian Salvatore Garau, în vârstă... citește tot