În prezent, bucătăria românească s-a schimbat mult, odată cu apariția globalizării. Lumea este într-o continuă mișcare, iar influențele apar fără a fi ceva programat. Oamenii consumă multă mâncare semipreparată, fiindcă vor să petreacă cât mai puțin timp mâncând. În trecut, masa era ceva aproape sfânt și reprezenta și o modalitate de a socializa, spre deosebire de prezent când totul este pe repede înainte.
În perioada în care lumea nu era industrializată, toate produsele consumate erau naturale și nu puteau fi consumate pe întreaga perioadă a anului. Vara se mâncau multe fructe și legume, iar iarna mai multă carne.
Potrivit istoricilor, romanilor le plăceau morcovul, ceapa, usturoiul, salata, dar și restul legumelor de sezon. Totodată, adorau, lipia unsă cu miere și pâinea de secară.
Făceau lipia, îi dădeau o consistenţă superioară din ouă, un fel de papară, peste care mai puneau un strat de miere şi cred că e interesantă compoziţia aceasta. Dacă se mai întărea, înmuiau pâinea în vin şi amestecul acesta din compoziţia pâinii cu vinul, care se petrecea acolo, da o forţă deosebită, energizantă, spune profesorul de istorie Mircea Borcoman, potrivit Adevărul.ro.
Romanii adorau legumele, pe care le consumau fie separate, fie făcute salate și stropite cu ulei. Aceștia cunoşteau uleiul de rapiţă, dar şi reţetarul muştarului, pe care îl consumau alături de carne.
Un lucru inedit îl reprezintă faptul că romanilor nu le plăceau untul și smântâna, însă consumau brânză. Totodată, preferau animalele micuţe de casă, găini, mai ales gâşte.
Oamenii bogaţi îşi puneau slugile să preparare la proţap carne din vânat sau din animalele domestice, precum capra, oaia, mai rar vită şi asezonau pe deasupra cu uleiuri și plante naturale.
De cealaltă parte, dacii au adorat laptele și toate preparatele realizate cu ajutorul lui. Strămoșii noștrii iubeau mazărea, măzărichea, bobul şi, foarte probabil, lintea, dar şi pătrunjelul, usturoiul, prazul, ceapa, morcovul, păstârnacul, ridichile. Ca și romanii nevoia de dulce era satisfăcută cu miere, dar şi sevă de mesteacăn.
Ştim foarte bine că marele preot Deceneu, care îl însoţea în mod obligatoriu pe regele Dac, a dat dispoziție să fie tăiată viţa de vie fiindcă dacii consumau uneori prea mult vin, iată obiceiul s-a păstrat şi azi. Dacii făceau un fel de terci din grâu, ovăz zdrobit, măcinat cu apă, se realiza un amestec cu care se alimentau, nu era foarte consistent, dar se adiţiona cu laptele de la animalele domestice. Şi dacii şi romani consumau mult peşte, era o ofertă vastă în râurile interioare, dar şi din Dunăre şi îl pregăteau în fel şi chip. Era un aliment de bază, a adăugat Mircea Borcoman, pentru sursa citată mai sus.
Un lucru este cert, gastronomia românească are rădăcini vechi, iar unele preparate se consumă și în prezent.
Foto: Pexels.com
