Pe data de 9 iunie peste jumătate dintre românii cu drept de vot au votat la alegerile locale și la cele europarlamentare. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezența la vot a fost de peste 51%, scrie stiripesurse.ro. Practic, unul din doi români cu drept de vot și-a exercitat acest drept. Întrebarea care se pune este: au voie românii care n-au votat să-i critice pe candidații aleși de alții? Această idee, deși bine intenționată, este profund problematică și merită o analiză atentă.
În primul rând, trebuie să subliniem că dreptul la liberă exprimare este un drept fundamental, garantat de constituții și de convențiile internaționale privind drepturile omului. Acesta include, fără îndoială, dreptul de a critica guvernul și reprezentanții săi, indiferent dacă cineva a participat sau nu la vot. Libertatea de exprimare nu poate fi condiționată sub nicio formă de exercitarea altor drepturi, cum ar fi dreptul de a vota. Este esențial într-o democrație ca toți cetățenii să poată să își exprime opiniile, nemulțumirile și să participe la dezbaterea publică. În plus, în România votul (încă) nu este obligatoriu.
Un alt argument împotriva acestei idei este că abținerea de la vot poate fi ea însăși o formă de exprimare politică. Sunt numeroase motive pentru care cineva poate alege să nu voteze: dezamăgirea față de candidații disponibili, lipsa de încredere în sistemul electoral sau sentimentul că votul său nu va face nicio diferență. Într-o democrație sănătoasă (așa cum încearcă să fie democrația României de peste 30 de ani), toate aceste motive sunt valide și trebuie respectate. În loc să stigmatizăm neparticiparea la vot, ar trebui să ne concentrăm pe înțelegerea cauzelor acesteia și pe îmbunătățirea procesului democratic astfel încât să fie mai incluziv și mai reprezentativ.
Mai mult, învinovățirea celor care nu votează pentru calitatea reprezentanților aleși este o abordare simplistă care ignoră complexitatea politicii și a comportamentului electoral. Problema reprezentării politice este mult mai profundă și nu poate fi redusă doar la prezența sau absența la urne. Corupția, manipularea media, sistemele electorale inechitabile și lipsa de opțiuni viabile sunt doar câteva dintre problemele care afectează calitatea democrației și a liderilor săi. Soluționarea acestor probleme necesită un efort colectiv și nu se poate rezuma la simpla acuzare a cetățenilor care aleg să nu voteze.
În plus, este important să recunoaștem că participarea civică nu se limitează la vot. Cetățenii pot fi activi politic în multe alte moduri: prin activism, voluntariat, participare la proteste, implicare în organizații non-guvernamentale sau chiar prin dezbateri și discuții publice. Toate aceste forme de participare sunt esențiale pentru o democrație vibrantă și trebuie valorizate la fel de mult ca votul.
În concluzie, ideea că „dacă nu votezi, n-ai voie să-i înjuri pe cei aleși de alții” este o limitare nejustificată a dreptului la liberă exprimare și o simplificare periculoasă a responsabilității civice. Critica și dezbaterea sunt părți esențiale ale democrației, iar acestea trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, indiferent de participarea lor la vot. În loc să blamăm pe cei care nu votează, ar trebui să ne concentrăm pe crearea unui sistem politic mai transparent, mai just și mai reprezentativ pentru toți.