Țiganii au o istorie îndelungată și au venit pe teritoriul Țărilor Române din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului. În secolul al XIV-lea, apare prima menționare despre existența romilor pe teritoriile mioritice. Timp de sute de ani, aceștia au avut statutul de robi. Cu toate acestea, unul dintre aceștia s-a autodepășit și a fost domnitor al Moldovei pentru câteva luni.
Ştefan Răzvan este un ţigan ce a fost domnitor al Moldovei pentru câteva luni, între aprilie şi decembrie 1595. Acesta a fost partener credincios al marelui voievod Mihai Viteazul, însă a avut un sfârşit tragic după ce a fost executat de domnitorul Ieremia Movilă, cel care l-a înlăturat de la cârma ţării.
Ştefan Răzvan a rămas în istorie ca fiind singurul ţigan ce a devenit voievod al unui principat român. Conform istoricului Alexandru Dimitrie Xenopol, Ştefan Radu era fiul unui ţigan musulman şi al unei moldovence.
„Acest Răzvan era născut în Moldova, dintr-un tată ţigan şi o mumă moldovancă. El intrase de tânăr în slujba în armia polonă şi deosebindu-se printr-o vitejie neobicinuită în războiul polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai înalte trepte ostăşeşti de craiul Poloniei, Ştefan Bathory. În urmă, întorcându-se în Moldova, intră în slujba lui Aron Vodă, care îi dete rangul de aga şi îl trimise, la mai 1593, sol la Sigismund Bathory. Apoi, Răzvan primi de la Aron comanda gvardiei sale de unguri. El trase la sine dragostea acestor ostaşi şi izbuti, după cum văzurăm, cu ajutorul lui Bathory, a răsturnat pe domnul său şi a se urca astfel în locu-i, pe un tron de care se făcuse vrednic prin vitejia lui”, aşa l-a descris istoricul Nicolae Bălcescu pe Ştefan Răzvan în capodopera sa „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”.
Ascensiunea lui Ştefan Răzvan începe sub domnia lui Aron Vodă. Acesta îl trimite într-o misune diplomatică în Ardeal, la Sigismund Bathory.
Ştefan Răzvan reuşeşte să încheie o alianţă între Aron Vodă şi Sigismund, împotriva Imperiului Otoman. La revenirea în Moldova, el este numit comandant al gărzii personale a voievodului moldovean, gardă ce era formată de mercenari unguri.
La sfârşitul secolului XVI, Sigismund Bathory a încercat să unească cele trei principate române sub domnia sa, însă dacă Mihai Viteazul a acceptat să devină vasal al principelui ardelean, Aron Vodă l-a refuzat pe Bathory. Din dorinţa de a-l pedepsi, Sigismund Bathory l-a acuzat pe voievodul moldovean de trădare şi după ce reuşeşte să-l aresteze, îl numeşte la cârma Moldovei pe Ştefan Răzvan.
Noul domnitorul moldovean a luptat alături de Mihai Viteazul împotriva otomanilor, fiind un partener credincios al voievodului munten.
În timpul unui atac asupra cetăţii de Giurgiu, profitându-se că Ştefan Răzvan nu se afla în ţară, la conducerea Moldovei a fost pus Ieremia Movilă. Ştefan Vodă a strâns armată, cu sprijinul lui Sigismund Bathory şi a intrat în Moldova pentru a-şi recupera tronul ţării. Din nefericire, a pierdut lupta purtată în satul Areni din apropierea Sucevei, fiind capturat şi omorât de Ieremia Movilă.
„Luând veste Ieremia Vodă de pogorâtul ungurilor, precum au putut, au strâns oastea ţării şi s-au gătit a stare cu război împotriva lui Răzvan. Într-o dumenecă era când au apropiat oştile ungureşti de Suceava. Şi-au tocmit oştile Ieremia Vodă asupra târgului, la sat la Areni. (…) Supt Răzvan-Vodă au căzut calul atuncea în război, l-au prins oştile lui Ieremii-Vodă şi pre Răzvan şi l-au adus la Ieremie-Vodă. Stă movila şi acmu pe drumul Baiei de la Suceava, care să pomeneşti Movila lui Răzvan până astăzi. Cât l-au adus pre Răzvan la Ieremie Vodă, după câtăva mustrare, i-au tăiat îndată capul şi l-au pus într-un par împotriva cetăţii”, scria cronicarul Miron Costin în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.
Ștefan Răzvan și soția sa, Doamna Măriuca, au reprezentat sursa de inspirație pentru drama romantică „Răzvan și Vidra”, scrisă de Bogdan Petriceicu-Hașdeu, operă ce are ca temă centrală lupta pentru putere și consecințele nefaste pentru țară și pentru persoanele implicate.
