Algerile prezidențiale sunt extrem de importante pentru viitorul fiecărei țări. Nici România nu face excepție. Pe 24 noiembrie 2019 va avea loc un al doilea tur de scrutin întrucât niciunul dintre candidați nu a întrunit 50% + 1 din numărul total de alegători din listele permanente.
Cei care se vor duela pentru fotoliul de la Cotroceni sunt Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Oare, într-o țară cu milioane de alegători, așa cum este România, ar putea fi alegerile decise de un singur vot?
Peste 18 milioane de votanți sunt așteptați la urne. În primul tur, prezența la vot la nivel național a fost de 47,66%. Au votat 8.683.379 de votanţi, 5 milioane în mediul urban şi 3,6 milioane în mediul rural.
Ei bine, șansele ca președintele României să fie decis de un vot tind spre zero însă, în istorie, au fost cazuri când câștigătorul s-a decis la un vot sau două. E drept, era vorba despre câteva mii de votanți, nu de câteva milioane.
Cum fraudau românii alegerile în urmă cu 150 de ani?
De exemplu, democratul american Marcus „Landslide” Morton a câștigat alegerile guvernamentale din Massachusetts în anul 1839 la două voturi. Morton a terminat cu 51.034 de voturi, iar contracandidatul său a obținut 51.032 de voturi.
Un alt caz celebru a avut loc în 2008, în India. Politicianul indian C.P. Joshi a pierdut alegerile în statul Rajasthan din nord-vestul Indiei la un singur vot. Joshi a obținut 62.215, în timp ce Kalyan Singh Chouhan, contracandidatul său, a luat un număr de 62.216 de voturi.
În anul 2008, alegătorii din Minnesota și-au votat candidatul în cursa către Senatul Statelor Unite ale Americii. Au fost 2,9 milioane de alegători. Câștigătorul a fost decis de mai puțin de 200 de voturi.
Alegerile prezidențiale din România din anul 2009 au fost de neuitat. Traian Băsescu, reprezentantul PDL din vremea respectivă a obținut 5.277.068 de voturi, pe când în Geoană au avut încredere 5.206.747 de alegători. Diferența dintre cei doi? 70.321 de voturi. Cam cât populația orașului Slatina.
