Libertatea presei este esențială pentru ca o democrație să funcționeze. Atunci când mass-media începe să își piardă din obiectivitate și începe să ridice în slăvi un anumit politician, societatea se îndepărtează ușor de valorile democratice. Cert este că mai toți politicienii au o relație încordată cu reprezentanții presei și încearcă atunci când ajung la putere să controleze, mai mult sau mai puțin, ceea ce se scrie și ceea ce se spune despre ei.
În democrație, însă, toate lucrurile au o limită, dar în trecut lucrurile nu au stat așa. În perioada interbelică, unii politicieni români au avut apucături dictatoriale și atitudini homofobe și antisemite. Odată ajunși la putere au încercat să pună în aplicare aceste concepții, iar lucruri care au afectat grav mersul societății. Criticile presei nu erau asimilate în pace și se urmărea punerea pe butuci a jurnaliștilor.
Octavian Goga (1881-1938) a fost una dintre personalitățile literare de seamă ale perioadei interbelice din România. A debutat ca poet în anii 1900 și a fost asociat cu mișcarea simbolistă. Stilul său poetic s-a schimbat în timp, trecând de la simbolism la expresionism. El a fost implicat activ în viața politică a României, în perioada interbelică. A fost unul dintre fondatorii și liderii Partidului Național Agrar, partid care a jucat un rol important în politica românească a acelor decenii. Goga a deținut diferite funcții politice, inclusiv cea de prim-ministru al României (1937-1938).
Perioada în care Octavian Goga a fost premierul țării a fost marcată de controverse. El a fost criticat pentru pozițiile sale naționaliste și antisemite. Guvernul său a adoptat măsuri discriminatorii împotriva minorităților etnice, în special a evreilor. Prima cuvântare, după ce a ajuns la putere, a fost să atace subtil presa.
Mă bucur să iau contactul cu reprezentanţii presei, fiindcă totdeauna am văzut în ziaristică un plămîn prin care respiră conştiinţa publică şi în acelaşi timp un mijloc de îndrumare a maselor, a afirmat Octavian Goga. (Universul, 31 decembrie 1937)
Premierul a a continuat susținând: Domnilor ziarişti, presa mă ştie. Sunt tot cel vechiu. Respect cerebralitatea cînd se pune de acord cu marile adevăruri ale ideii de stat. În faţa tendinţelor subversive însă, voi şti totdeauna să găsesc atitudinea promptă pe care mi-o indică gestul reflex al unei porniri de apărare naţională.
În data de 29 decembrie 1937 a avut loc primul Consiliu de miniştri. Printre măsurile luate s-a decis și suspendarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineaţa” şi „Lupta”. Potrivit historia.ro, cenzura presei a trecut de la Ministerul de Interne la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Octavian Goga dorea să aibă el în mînă presa şi nu proaspătul carlist Armand Călinescu. Iată, așadar, cum o societate democratică poate fi suprimată foarte ușor, atunci când la guvernare ajunge cineva cu concepții nesănătoase.
Octavian Goga a decedat în 1938. Moștenirea sa rămâne una controversată datorită implicării sale în politică și acțiunilor guvernului său în privința minorităților etnice. Este recunoscut ca un poet talentat, dar și criticat pentru pozițiile sale politice care au avut consecințe negative asupra unor segmente ale populației.
Foto: mnlr.ro
