Expresiile din limba română sunt vechi de sute de ani. Unele au fost moștenite de la alte civilizații, altele sunt românești 100%. De unde vine expresia „a-și pune cenușă în cap” și ce înseamnă aceasta?
Expresia „a-și pune cenușă în cap” este folosită cu sensul de pocăință. De obicei, este utilizată de către cel care își recunoaște o vină sau o greșeală, ca în următorul exemplu: „După ce că am înșelat-o, i-am mai luat și banii. Nu-mi rămâne decât să-mi pun cenușă în cap”, spuse el cu seninătate.
De unde vine expresia ”aiurea-n tramvai”?
Trebuie spus că expresia vine de la obiceiul evreilor din antichitate care, la o mare durere sau pentru o adâncă remușcare, își sfâșiau, ca Iov, veșmintele, se acopereau cu un sac și-și puneau, la propriu, cenușă pe cap, în semn de doliu. Sunt multe episoadele din Biblie în care protagoniștii aleg să-și pună cenușă în cap după pierderea cuiva apropiat.
De ce Marea Neagră se numește astfel?
În timp, expresia s-a păstrat cu sens figurat în majoritatea limbilor pământului. Prozatorul Anton Cehov (1860-1904) folosea expresia într-o scrisoare din anul 1888 cu sensul ironic „dacă bunăvoinţa pe care o manifest întâmpină neîncredere, nu-mi rămâne decât să-mi pun cenuşă pe cap şi să mă închid într-o tăcere de mormânt”.
Șmecher? De unde provine cuvântul…
Numele salatei Caesar nu vine de la împăratul roman. Și totuși, de ce se numește astfel?
