Cine nu a fost măcar o dată într-un restaurant, un loc unde se prepară mâncăruri și se servesc băuturi? Ei bine, v-ați întrebat de unde vine denumirea de „restaurant” și cine a folosit acest substantiv pentru prima dată în istorie?
Pentru prima dată, termenul de „restaurant”, cu referire la local, a fost folosit în Franța anului 1765, la Paris, lângă muzeul Luvru. Se pare că în acele timpuri exista un parizian pe nume Boulanger care oferea supe și alte preparate ușor de pregătit contra cost. Una dintre supe care conținea carne purta numele de „restaurant” și era menită să „restabilească” („restaureze”) puterea celor ce o consumau. Substantivul vine de la cuvântul ”restaurer”, care, avea sensul prin secolul al XII-lea, „remettre en etat”, ceea ce înseamnă „regenerare”.
Care sunt cele mai vechi cuvinte spuse de om? Acestea erau folosite încă din „Epoca de piatră”
30 de ani mai târziu, Boulanger a scris deasupra ușii tavernei sale un verset din Biblie „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă!” (Matei 11,28). Versetul cu pricina a transformat taverna într-o atracție a vremii și locuitorii Parisului au numit taverna „restaurant”, din latinescul „restaurabo”.
Astfel s-a împământenit denumirea de restaurant pentru toate tavernele în care se servea mâncare în Paris. Apoi, substantivul a fost preluat de toată lumea. Lingviștii susțin însă că termenul era folosit încă din Evul Mediu pentru a descrie mai multe mâncăruri.
Termenul de „restaurant” care face referire la un loc unde se mănâncă a pătruns în anul 1821 în mod oficial în dicționarul explicativ al limbii franceze.
