„Epoca de piatră” este perioada preistoriei în care oamenii foloseau mai ales uneltele de piatră. „Epoca de piatră” a durat aproximativ 3,4 milioane de ani, sfârșindu-se între 8700 î. d. Hr. și 2000 î. d. Hr., odată cu apariția metalurgiei. Oamenii de știință au descoperit care au fost primele cuvinte folosite de om.
Toate limbile majore din Europa, Orientul Mijlociu și subcontinentul indian s-au dezvoltat dintr-o singură rădăcină originară și formează familia indo-europeană a limbilor. Unele dintre cele mai vechi cuvinte au o vârstă de peste 9000 de ani.
„Dacă observăm ‘tu’, ‘eu’ și ‘cine’, putem spune că aceste cuvinte sunt probabil vechi de cel puțin 15.000-20.000 de ani. Sunetele folosite pentru aceste semnificații erau, probabil, foarte asemănătoare cu cele folosite astăzi”, a spus Dr. Mark Pagel, de la University of Reading’s School of Biological Sciences.
După ce a studiat aproximativ 200 de cuvinte comune în toate limbile europene şi asiatice, Mark Pagel şi colegii săi au tras concluzia că aproximativ 23 de cuvinte au rădăcini comune. Cele mai vechi 20 de cuvinte folosite de homo sapiens sunt, în această ordine: cine, doi, trei, eu, cinci, noi, patru, cum, unu, nume, limbă, nou, tu, unde, stea, a da, noapte, mână, a muri.
Printre cele mai vechi cuvinte se mai numără: foc, cenușă, vierme, bărbat, mamă sau a auzi. Cele mai vechi cuvinte exprimate în limba engleză sunt: I, who, we, thou, two, three, five.
Cele mai vechi cuvinte românești sunt cele ce provin din fondul geto-dacic. Printre acestea se numără: Argeș, arunca, amurg, aprig, bară, baltă, barză, băiat, bălan, bordei, burtă, căciulă, cătun, cioban, cioc, copac, copil, doină, dop, fărâmă, gard, gata, groapă, leagăn, leșina, mal, mălai, mămăligă, moș, moț, nițel, ortoman, păstaie, prunc, rață, ridica, sculă, sterp, stăpân, tare, țap, țurcă, uita, urcior, viezure, viscol, zară, zestre, zgâia, zimbru, etc.
