Există cuvinte pe care le folosește tot românul, indiferent de vocabularul său, de studiile pe care la are sau de mediul în care trăiește. Ei bine, cele mai utilizate cuvinte din limba noastră sunt prepozițiile precum „pe”, „de” sau „la”, conjuncțiile coordonatoare precum „și”, „sau”, ori verbele auxiliare „a avea” și „a fi”. Cel puțin asta susțin specialiștii.
Nu sunt conversații între cel puțin doi vorbitori ai limbii române din care să lipsească cuvintele ajutătoare sau așa numitele cuvinte de legătură. Astfel, „și”, „sau”, „de”, „care”, sunt omniprezente. Când vine vorba despre verbe, cele mai folosite par a fi („a avea”, pentru perfectul compus şi „a vrea”, pentru viitor). Pronumele precum „eu”, „tu”, „ea”, „el” sunt și ele extrem de utilizate în conversațiile de zi cu zi.
Se așază sau se așează? Înșală sau înșeală?
„Dacă ne referim la cuvintele pline semantic, lingviştii consideră că fiecare limbă are un fond lexical principal sau un vocabular fundamental, care se distinge de masa vocabularului”, a explicat pentru shtiu.ro Adina Dragomirescu director la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române.
„Marea majoritate” este pleonasm?
Aceasta a adăugat: „Acest fond principal are în jur de 1.500 de cuvinte, printre care: nume de obiecte uzuale (casă, masă), verbe (a mânca, a iubi, a face), nume de alimente şi băuturi (apă, vin, carne, cartofi etc.), substantive care denumesc anumite părți ale corpului (cap, mână, picior), nume de animale şi păsări (câine, pisică, etc), substantivele care denumesc gradele de rudenie (mama, tată, soră, frate), numele zilelor săptămânii și ale lunilor etc.”.
Întrebată care sunt cele mai dese greșeli de exprimare pe care le fac românii, Adina Dragomirescu a punctat: „Nu sunt statistici, există însă o repartizare geografică, să zicem așa. De exemplu, „ca și” în loc de „ca”, în structuri gresite de tipul „Ca și prieten, sunt gata să te ajut”, apare mai ales în Transilvania. Topica greșită „mai ți-am spus” în loc de „ți-am mai spus”, apare mai ales în Muntenia. Cât despre cea mai „curată” limbă română, aceasta se vorbește în Muntenia: „Regiunea Argeș-Prahova este zona cea mai apropiată de normele limbii literare. Asta nu înseamnă că aici se fac mai puține greseli, ci ca limba de aici a stat la baza stabilirii normelor limbii literare standard”.
Limba română este, conform wikipedia.com, o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, după spaniolă, portugheză, franceză și italiană. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată, limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Limba română este vorbită în toată lumea de aproximativ 28 de milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au ca limbă maternă.
Cuvinte pe care mulți le pronunță greșit. „Țigare” sau „țigară”, „vroiam” sau „voiam”?
