Cui nu-i place ziua în care primește salariu? V-ați gândit însă vreodată la originea cuvântului care este vechi de când lumea și pământul? Cuvântul are o poveste neobișnuită și interesantă deopotrivă.
Salariu este, de fapt, suma de bani pe care o primește într-o perioadă de timp un angajat pentru munca depusă. „Salariu” provine din latinescul „salarium“ care însemna, pe vremea romanilor, cota de sare (latină – sal, salis) pe care o primeau soldaţii romani ca plată suplimentară la soldă.
Așadar, tradus mot a mot, „salarium” însemna practic „plată în sare”. Pe vremea Imperiului Roman, sarea era o importantă monedă de schimb fiind denumită, în mod îndreptățit, „aur alb”. Aceasta era folosită de către romani, mai ales, la conservarea cărnii.
Totuși, cu timpul, soldații romani și ofițerii nu au mai primit sare, ci o sumă de bani care a purtat aceeași denumire pentru că suma de bani era destinată achiziționării de sare pentru o lună de zile.
Termenul a fost preluat de francezi care i-au spus „salaire“ cu sensul de plată a unei munci. Era anul 1200 când francezii și-au împământenit termenul. Așa s-a născut cuvântul „salariu” care ne este atât de drag astăzi.
Cuvinte pe care mulți le pronunță greșit. „Țigare” sau „țigară”, „vroiam” sau „voiam”?
