Se spune că o persoană învață pe tot parcursul vieții. Experiența într-un anumit domeniu vine odată cu acumularea de cunoștințe noi, lucru care se întâmplă atât cu înaintarea în vârstă cât și cu pregătirea profesională. Limba română a reprezentat întotdeauna o provocare pentru foarte mulți oameni, astfel că vorbirea corectă nu este mereu un lucru ușor.
Din păcate, există multe cuvinte care sunt folosite greșit în comunicarea populară. Termenele incorecte au fost utilizate atât de des încât s-a ajuns să se creadă că acele variante sunt cele corecte. Așa este și cazul situației: mostră sau monstră. Care formă este greșită și care este corectă?
Este bine de menționat că singura variantă corectă este mostră. Cu toate acestea, foarte mulți oameni folosesc cea de-a doua formă, greșită, monstră, probabil și din cauza faptului că acea consoană în plus face ca termenul să fie mai ușor de pronunțat.
„Monstra” poate să vină din latinescul „monstrare”, care înseamnă „a arăta”, ajuns în italiană sub forma „mostrare” și înseamnă a arăta. Dar nu „monstră” este variantra corectă din limba română.
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, mostră este definit ca un ”exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora”.
Totodată, există o variantă potrivit căreia cuvântul românesc „mostră” ar putea să provină cel mai probabil din cuvântul grecesc μόστρα (mostra), care are mai multe sensuri înrudite: „vitrină”, „expoziție”, „ostentație”, „ifos” etc. Noi l-am luat inițial cu sensul de „eșantion (dintr-o marfă)” sau „exponat”.
Așadar este corect să spunem: Claudiu a luat o mostră de pepene verde pentru a vedea dacă a fost crescut cu pesticide. În schimb este greșit să spunem: Claudiu a luat o monstră de pepene verde pentru a vedea dacă a fost crescut cu pesticide. Iată, așadar, cum o singură literă adăugată poate face diferența dintre greșit și corect.
Foto: Pexels.com
