Ce este complementul direct? La ce întrebări răspunde complementul direct?

06.01.2021
Ce este complementul direct? La ce întrebări răspunde complementul direct?

Ce este „complementul direct”? O mare barieră a învățării limbii române o reprezintă gramatica ei. Mulți elevi, dar și părinți au numeroase nelămuriri referitoare la această funcție sintactică, însă de cele mai multe ori o simplă căutare pe Google îi poate scoate din impasul lingvisticii.

Ce este complementul direct?

Potrivit definiției, complementul direct este partea secundară de propoziție (sau funcția sintactică) și arată obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea exprimată de cuvântul determinat. Determină un verb, o interjecție sau o locuțiune verbală.

La ce întrebări răspunde complementul direct?

Pentru a identifica corect complementul direct este necesar să pune întrebările pe cine? ce?

L-am cunoscut pe soțul Andreei. (pe cine am cunoscut? – pe el, -l)
Citesc ziarul cumpărată de tine. (ce citesc? – ziarul)
Uite-l pe Mihai! (pe cine? – pe Mihai, -l)
A luat peste picior un trecător și s-au certat. (pe cine a luat peste picior? – un trecător)

Cu toate acestea, se pot crea confuzii cu alte funcții sintactice. La întrebarea „ce?” aosciată complementului direct poate răspunde și subiectul.

De exemplu: Am văzut un câine rău. (c.d – ce? – „un câine”)
Îmi place Crăciunul. (sb. – ce? – „Crăciunul”)

La întrebarea „pe cine?” confuzia se poate crea cu complementul indirect.

De exemplu: O știi de mult? (c.d – pe cine? – pe ea „o”)
A contat pe noi. (c.i – pe cine? – „pe noi”)

Aceste confuzii se fac din cauza tranzitivității verbelor. Tranzitivitatea se referă șa calitatea unui verb de a accepta (de a putea avea) un complement direct (sau o completivă directă, după caz). Calitatea unui verb (tranzitiv sau intranzitiv) se poate identifica în dicționare.

Cu toate aceste, există o modalitate de a verifica ușor tranzitivitatea. Se pune un pronume personal (persoana a III-a) de acuzativ (formă neaccentuată) la forma de indicativ. Dacă este posibilă această mutare, atunci verbul este tranzitiv, dacă nu, el este intranzitiv.

De exemplu:

a-l urni/ a o urni
a-l mânca/ a o mânca
a-l certa/a o certa

Aceste verbe sunt tranzitive și pot accepta complementul direct.

Exemple de verbe intranzitive:

a-l merge/a o merge
a-l fi
a-l se uita

Locul complementului direct este după verbul determinat, dar poate sta și înaintea acestuia.

Problema aceasta nu o rezolv. (ce nu rezolv? – problema)
Am adus bicicleta cu mine. (ce am adus? – bicicleta)

Dacă verbul determinat este la modul infinitiv sau la conjunctiv, complementul direct exprimat prin pronume personal neaccentuat stă între prepoziția infinitivului sau conjuncția să și verb.

Să mergeți la el pentru a învăța. (pe cine a învăța? – pe voi vă)

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Procesele de payroll trebuie realizate pe baza unui flux rapid în orice companie, pentru o gestionare cât mai eficientă a resursei umane și a timpului. Un program salarii, care este denumit și... citește tot
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
Puțini știu adevărata poveste din spatele expresiei „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”, folosită adesea cu dispreț. Dar dacă ne întoarcem în timp, în perioada sclaviei romilor,... citește tot
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern... citește tot