Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută: prezența urșilor pe străzi, prin curți și pe lângă tomberoane. Ceea ce în trecut părea o raritate exotică a devenit o realitate zilnică și periculoasă. Mulți localnici și autorități ridică din umeri, resemnați cu ideea că „suntem la munte, e normal”. Însă dacă privim dincolo de granițe, vedem că orașe din America de Nord sau din restul Europei, care se confruntă cu populații masive de urși, au reușit să rezolve această problemă. Ei nu au eliminat urșii, ci au eliminat conflictul.
Iată cum au gestionat situația alte comunități civilizate și ce măsuri concrete ar trebui implementate urgent în Brașov.
Orașe precum Whistler (Canada) sau communities din statul Colorado (SUA) sunt înconjurate de păduri pline de urși negri și grizzly, mult mai agresivi decât urșii noștri carpatini. Cu toate acestea, urșii nu se plimbă pe bulevarde. Succesul lor se bazează pe trei piloni: managementul deșeurilor, legislație dură și educație.
În orașele civilizate din Canada, este ilegal să lași gunoiul menajer în containere clasice. Toate pubelele din zonele rezidențiale și comerciale sunt de tip bear-proof — containere grele, din metal, cu sisteme de închidere speciale pe care un urs nu le poate deschide cu ghearele sau cu dinții.
În state precum Alaska sau Alberta, dacă un cetățean își lasă tomberonul descuiat înainte de ziua colectării sau dacă lasă hrană pentru animalele de companie în curte, primește amenzi uriașe (adesea de mii de dolari). Logica este simplă: dacă ursul vine o dată și nu găsește nimic de mâncare, a doua oară nu mai revine.
În momentul în care un urs se apropie de zonele locuite, echipele de rangeri intervin imediat folosind tehnici de condiționare aversivă: gloanțe de cauciuc, spray-uri cu piper, zgomote puternice sau câini specializați (cum sunt cei din rasa Karelia). Ursul învață rapid o lecție vitală pentru supraviețuirea lui: apropierea de oameni provoacă durere și disconfort.
Pentru ca Brașovul să devină un oraș sigur, autoritățile locale trebuie să treacă de la măsuri reactive (pompieristice, de tipul „alungăm ursul cu jandarmii când apare în Răcădău”) la o strategie proactivă pe termen lung.
Brașovul are nevoie urgentă de containere subterane securizate sau de pubele supraterane metalice cu sisteme magnetice sau mecanice rezistente la urși în absolut toate cartierele de la liziera pădurii (Răcădău, Noua, Șchei, Calea București). Cât timp platformele de gunoi rămân deschise, urșii vor continua să vină ca la autoservire.
Multe proprietăți private de la marginea Brașovului au livezi neîngrijite, pline de fructe lăsate să putrezească pe jos toamna. Aceasta este o invitație deschisă pentru urși. Autoritățile ar trebui să oblige proprietarii (prin hotărâri de consiliu local) să își curețe terenurile sau să instaleze garduri electrice subvenționate parțial de primărie.
Hrănirea urșilor pe marginea drumului (de exemplu, pe drumul spre Poiana Brașov) trebuie sancționată nu doar pe hârtie, ci prin patrule constante și amenzi aplicate pe loc. Un urs hrănit din mână este un urs condamnat la moarte, deoarece își pierde frica de om și va deveni agresiv când nu va mai primi mâncare.
Brașovul are nevoie de o echipă permanentă, formată din biologi, medici veterinari și jandarmi montani, dotată cu echipamente moderne de monitorizare (guler GPS pentru urșii-problemă) și instrumente de condiționare aversivă. Relocarea urșilor fără o schimbare a comportamentului acestora este inutilă; adesea, urșii relocați se întorc înapoi sau devin o problemă pentru alte comunități.
Așadar, problema urșilor din Brașov nu este una biologică, ci una de management urban. Urșii nu vin în oraș pentru că „le-am tăiat pădurile” (populația de urs carpatin este într-o creștere semnificativă), ci pentru că sunt animale oportuniste: este mult mai ușor să obții 5.000 de calorii dintr-un tomberon plin cu resturi de shaorma decât căutând ghinde și mure prin pădure.
Dacă alte orașe montane din lume au demonstrat că se poate, Brașovul nu are nicio scuză. Este timpul ca autoritățile să aplice soluțiile verificate deja de comunitățile civilizate, înainte ca o nouă tragedie să aibă loc.
