Muntele Tâmpa aparține de masivul Postăvaru și este înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Muntele Tâmpa este constituit din formațiuni calcaroase ca urmare a încrețirii scoarței terestre. Înălțimea maximă atinsă este de 950 de metri și se află la aproape 400 de metri deasupra orașului „de sub Tâmpa”.
Tâmpa este un adevărat brand pentru orașul Brașov. Frumusețea muntelui este apreciată de toți turiștii. Mare parte din cele 150 de hectare este instituită ca rezervație naturală de tip florisitc, faunistic și peisagistic. Din nefericire, la începutul secolului al XX-lea toată vegetația a fost distrusă în urma unor incendii masive. Zona a fost refăcută de oameni, care au cărat pământ în coşuri şi au replantat copacii.
Braşovul este printre puţinele oraşe care care au o arie protejată în intravilan. La Deva mai este ceva asemănător. Traseele turistice au fost amenajate încă din secolul al XIX-lea de cluburile de turism montan de la acea vreme, de precursorii salvamontiştilor de astăzi. Traseele datează din jurul anului 1870 şi au fost gândite pentru promenadă deasupra oraşului, povesteşte Dorina Mihai, de la Agenţia Metropolitană Braşov, custodele muntelui, potrivit Adevărul.
Turiștii care vor să ajungă în vârful Muntelui Tâmpa, pot să aleagă dintre patru trasee, fiecare cu grad diferit de dificultate: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor, traseul care pleacă din cartierul Răcădău şi Treptele lui Gabony.
Pe traseu oamenii pot admira două specii de plante ce trăiesc numai în România: crucea voinicului şi obsiga bârsană. Totodată, muntele reprezintă casa aproape a 35% din totalul speciilor de fluturi din ţară. În lunile iulie şi august aceștia pot fi admiraţi în toată splendoarea lor, având o multitudine de culori.
Incendiile de la începutul secolului al XX-lea au lăsat muntele „dezbrăcat”. Oamenii s-au strâns și au dovedit că acolo unde este dorință totul este posibil, reușind să planteze copaci.
Incendiile de pădure de la începutul secolului al XX-lea au fost devastatoare. O mare parte din Tâmpa a fost practic despădurită. Se vedea doar stâncă. Locuitorii de atunci ai oraşului au dat dovadă de o dorinţă extraordinară. Au cărat pământ în coşurile de nuiele, mergând pe jos, şi au replantat pădurea care se vede astăzi, a declarat Dorina Mihai pentru sursa citată mai sus.
Nu multă lume știe, însă Muntele Tâmpa a mai avut de suferit în anii ’50, când Braşovul a devenit oraşul Stalin. Deși pare greu de crezut pe munte a fost scris numele dictatorului rus sculptat practic în brazi.
În prezent, numele fostului dictator este greu de descifrat, deoarece brazii s-au amestecat cu foioase, dar, în sezonul rece, se poate distinge numele fostului lider născut în Georgia.
Foto: Wikipedia
