Casa Poporului reprezintă principala atracție turistică pentru cei care vizitează Bucureștiul. Deși turiștii află multe dintre secretele fostei Case a Republicii, totuși, există informații care sunt și în momentul de față învăluite în mister.
Unele dintre aceste informații se referă la ceea ce se află în subteran. Înaltă de 86 de metri, Casa Poporului, a doua clădire ca mărime după Pentagon, are nu mai puțin de șapte etaje subterane.
La ultimul dintre acestea se află două adăposturi antiatomice acolo unde fostul dictator Nicolae Ceauşescu și Elena Ceaușescu s-ar fi refugiat împreună cu ceilalți membri ai familiei dacă ar fi izbucnit un război nuclear. În subteran mai există și un adăpost antiaerian.
Buncărul antiatomic, proiectat de însuși Nicolae Ceaușescu, are pereți din beton cu grosimea de 1,5 metri, care sunt înveliți cu o placă de eclatare împotriva radiațiilor, scrie Libertatea.ro.
Adăpostul este compus dintr-o sală principală și din câteva apartamente destinate Ceaușeștilor și acoliților acestora. Încăperea a fost gândită ca un punct de comandă de unde familia dictatorului ar fi ținut legătura telefonică cu principalele instituţii ale statului și cu toate unitățile militare din România pe timp de război.
De-a lungul anilor au circulat povești conform cărora sub Casa Poporului ar exista o impresionantă reţea de tuneluri ce ar face legătura cu principalele puncte strategice din București.
Se vorbește de o rețea de tuneluri de circa 20 de kilometri care au fost concepute astfel încât să se poată circula prin ele cu maşini electrice. Se spune că tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici ar pleca alte două tuneluri, unul spre clădirea fostului Comitet Central și altul către actualul Minister al Apărării.
Mai mult decât atât, la un moment dat au apărut informații despre un canal pe care fostul dictator se plimba cu barca pneumatică pe un traseu ce pleca de la fosta clădire a Comitetului Central (actualul Minister de Interne) și se ramifica spre magazinul Muzica, Palatul Regal şi Biserica Kretzulescu.
Au existat voci care susțineau că familia dictatorului avea la dispoziție o linie de metrou personală pe care l-ar fi folosit pentru a se salva de eventuale atacuri. Metroul secret ar fi avut stația de plecare undeva sub Casa Poporului.
În cazul unor situații de maximă urgență, Nicolae Ceaușescu și ceilalți s-ar fi urcat în metroul personal care i-ar fi dus foarte repede la Aeroportul Otopeni de unde ar fi urmat să decoleze la bordul aeronavei prezidențiale în afara țării.
Casa Poporului se întinde pe o suprafaţă totală de 365.000 de metri pătrați şi figurează în Cartea Recordurilor Guinness Book ca fiind cea mai mare clădire administrativă din lume pentru uz civil.
De asemenea, clădirea Parlamentului României ocupă locul 3 în lume din punct de vedere al volumului și este cea mai grea şi cea mai scumpă de pe glob.
Clădirea a fost construită cu materiale aproape în întregime româneşti, printre care: 1.000.000 mc de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esenţe de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 de mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare și 3.500 mp de piele.
Lucrările de construcție au început în 1984 și au fost parțial finalizate în 1990, asta deoarece și astăzi mai există încăperi neterminate dintre cele 5.000 câte există în Casa Poporului.
La lucrări au fost mobilizați de-a lungul timpului aproape 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, pe șantier au muncit și 12.000 de soldaţi.
Pentru ridicarea giganticei clădiri au fost demolate 20 de biserici (alte 8 au fost mutate), 10.000 de care, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate cu forța. Printre clădirile puse la pământ se numără Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piaţa Senatului, Arsenalul Armatei şi Muzeul Militar Central.
