Cât costă Casa Poporului? Câți bani ar trebui să scoată din buzunar cel care vrea să o cumpere?

14.12.2020
Cât costă Casa Poporului? Câți bani ar trebui să scoată din buzunar cel care vrea să o cumpere?

Palatul Parlamentului sau Casa Poporului este a doua cea mai clădire din lume după Pentagon, SUA. Construcția este impresionantă, realizată după spiritul socialismului, și măsoară 270 de metri lungime, 240 de metri lățime, 86 de metri înălțime și 92 de metri sub pământ. Înainte de căderea comunismului, clădirea avea numele de Casa Republicii. Aceasta are 9 etaje la suprafață și tot atâtea sub pământ.

Cât costă Palatul Parlamentului?

Potrivit World Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai scumpă și mai grea clădire administrativă din lume. Guvernul României a adoptat o hotărâre în care a stabilit ce preț are Casa Poporului. Astfel, conform datelor oficiale, clădirea este evaluată la 5,58 miliarde lei (circa 1,2 miliarde de euro), iar terenul aferent la 4,2 miliarde lei (907 milioane de euro).

În ceea ce priveşte parcarea subterană, cu o suprafaţă de 13.286 mp, este evaluată la 45,8 milioane lei. Informaţiile au fost actualizate după ce statul a inventariat bunurile aflate în proprietate. Așadar, cel care ar vrea să cumpere „Măreția” lui Ceaușescu ar trebui să scoată bani buni din buzunar. Clădirea, însă, nu este de vânzare.

Clădirea este gigantică, având o suprafaţă de 52.477 metri pătrați, plus 22.296 metri pătrați construcţii anexă, iar terenul aferent are 310.920 metri pătrați. Aceste cifre o fac să fie cea mai mare construcție administrativă (pentru uz civil) din lume.

După căderea comunismului, clădirea și-a schimbat menirea. Astfel, din 1994 aici funcţionează Camera Deputaţilor, iar din 2004 şi Senatul României. De asemenea, tot în 2004 a fost deschis Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), în aripa vestică a palatului.

Sala de ședințe a Camerei Deputaților

Cum a fost construit Palatul Parlamentului?

Construcția clădiri s-a făcut la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, iar în anul 1989, când a căzut comunismul, aceasta era gata în proporție de 60%. Între anii 1992 și 1996 lucrările au continuat dar într-un ritm mai lent.

Clădirea a fost construită cu materiale aproape în întregime româneşti, printre care: 1.000.000 mc de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esenţe de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 de mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare și 3.500 mp de piele.

Lucrările de construcție au început în 1984 și au fost parțial finalizate în 1990, asta deoarece și astăzi mai există încăperi neterminate dintre cele 5.000 câte câte există în Casa Poporului.

La lucrări au fost mobilizați de-a lungul timpului aproape 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, pe șantier au muncit și 12.000 de soldaţi.

Pentru ridicarea giganticei clădiri au fost demolate 20 de biserici (alte 8 au fost mutate), 10.000 de care, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate cu forța. Printre clădirile puse la pământ se numără Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piaţa Senatului, Arsenalul Armatei şi Muzeul Militar Central.

Palatul Parlamentului văzut din Parcul Izvor

Foto: Wikipedia

Cele mai noi articole
Top 3 cele mai frumoase și spectaculoase saline din România
Top 3 cele mai frumoase și spectaculoase saline din România
Adevărate palate de sare, țara noastră găzduiește saline ce reprezintă destinații turistice de mare interes datorită potențialului natural pe care acestea îl oferă, dar mai ales pentru... citește tot
Care va fi cel mai înalt pod din România? Unde va fi acesta?
Care va fi cel mai înalt pod din România? Unde va fi acesta?
Desfășurare impresionantă de forțe pe malul Dunării, la Tulcea și Brăila, acolo unde cel mai lung pod din România al treilea din Europa prinde contur pe zi ce trece. Cel mai important proiect... citește tot
De unde vine expresia românească „om cu scaun la cap”?
De unde vine expresia românească „om cu scaun la cap”?
De-a lungul istoriei, românii au inventat numeroase expresii şi locuțiuni care fac referire la inteligența, creierul, mintea sau caracterul omului. Pentru ușurința în exprimare, toate aceste... citește tot