Palatul Parlamentului, cunoscută sub denumirea și de Casa Poporului, este cea mai reprezentativă clădire din țara noastră și una dintre cele mai reperezentative din lume. Impunătoarea clădire măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Aceasta are 9 nivele la suprafață și alte 9 subterane. Acesta este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, după Pentagon.
Lucrările la Casa Poporului au fost demarate la începutul anilor ’80 și au fost terminate în anul 1997, la opt ani după moartea dictatorului Nicolae Ceaușescu.
De ce n-a facut Ceausescu mai multe autostrazi?
Totuși, puțini sunt cei care știu că Nicolae Ceaușescu a ordonat la finele anilor 70 să fie demolate în jur de 40.000 de clădiri pentru a face loc „Mastodontului”. Printre acestea s-au numărat biserici, instituţii ale statului şi case de valoare istorică semnificativă. Practic, un întreg cartier a fost ras de pe fața Terrei. Acesta purta numele de Uranus și 57.000 de familii au fost realocate. Unele au plecat de bunăvoie, altele cu forța.
Conform istoricilor, în cartierul Uranus, străzile erau mici, cele mai multe în pantă și toate erau pavate cu piatră cubică. Pe lângă vile boiereşti şi case vechi, modeste, au fost demolate în cartierul Uranus trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii. Alte două biserici Schitul Maicilor şi Mihai Vodă au fost relocate.
Denumirea oficială a construcției a fost „Casa Republicii“, dar este cunoscută drept „Casa Poporului“, chiar și după Revoluția din anul 1989. Începând cu anul 1990, clădirea poartă numele de „Palatul Parlamentului“ (locul unde se întrunesc cele două camere şi unde se află cele peste 400 de cabinete ale politicienilor).
Chiar dacă nu se știe exact de ce clădirea la care au lucrat peste 700 de arhitecți poartă acest nume neoficial, se pare că așa numita Casă a Poporului era un cadou de la poporul român pentru Ceauşescu, cel mai iubit fiu al neamului.
Foto: muzeuldefotografie.ro
