Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

24.06.2021
Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

Pandemia generată de noul coronavirus, care a izbucnit în anul 2020, a dus la îmbolnăvirea a peste 180 de milioane de oameni din întreaga lume și decesul a aproape patru milioane de persoane din numărul total de cazuri.

Dincolo de aceste cifre îngrijorătoare care au pus pe jar autoritățile medicale, pandemia le-a dat bătăi de cap și lexicografilor și lingviștilor de pretutindeni. Aceștia au ascultat și au notat în toată această perioadă noi cuvinte care au legătură cu pandemia de Covid-19.

La fel stau lucrurile și în țara noastră. Carantină, covid, izoletă, lockdown, autoizolare, distanțare, telemuncă sunt doar câțiva dintre termenii noi care sunt direct legați de această pandemie. Aceștia au apărut în vocabularul limbii române, fiind utilizați din ce în ce mai des de către români de când a izbucnit pandemia.

Unele cuvinte nu au fost încă introduse în mod oficial în dicționarul explicativ al limbii române, însă membrii Academiei Române iau în calcul acest lucru. Printre termenii despre care s-a discutat în acest sunt se numără comorbiditate, pozitivat/repozitivat, covid/covizi, relaxare (cu sensul special de respectare a regulilor impuse de guvern).

Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

Mai mult decât atât, bogatul vocabular al pandemiei vine la pachet cu termeni noi, care au sensuri noi, cu extinderi și cu devieri de sens, unii formând chiar adevărate familii lexicale. Noul vocabular al pandemiei nu conține doar cuvinte simple, ci și derivatele acestora, cum ar fi „izoletă”, după modelul bicicletă, motocicletă sau trotinetă, „anticovid” sau „non-covid”.

Cunoscuta lingvistă Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române și prof. doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, atrage atenția asupra prefixelor propriu-zise și a celor cu prefixoide sau cu sufixoide. Este vorba despre termenii „coronavirus”, „coronasceptic”, „pandemie”, „termometrizare”, „termoscanare”, „vaccinosceptic”, etc.

„De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuși a fost preluat la început ca acronim, de unde și scrierea fiecărui component cu majusculă, dar și-a pierdut cu timpul semnificația acronimică”, spune Gabriela Pană Dindelegan, citată de dictie.ro.

Lingvista română este de părere că acest fenomen scoate în evidență „vigoarea, bogăția și forța creatoare” a limbii române, astfel încât „nu putem spune că această limbă, care dă semne de vigoare, de bogăție și de rapiditate de reacție, este o limbă săracă, urâtă.

Foto: Pexels.com

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 1 septembrie este cea de-a 244-a a calendarului gregorian și a 245-a în anii bisecți. În această zi au avut loc de-a lungul timpului evenimente care au marcat istoria lumii și pe cea a...
Cele mai noi articole
Ce țări folosesc propria rețea de internet?
Ce țări folosesc propria rețea de internet?
Procesul globalizării a adus în viața oamenilor schimbări pe care le resimțim și astăzi. Internetul este probabil cel mai important aspect al dezvoltării globalizării. Acesta reușește să... citește tot
De ce Elena Ceaușescu nu a vrut stație de metrou la Piața Romană? „Au făcut burtă, să meargă pe jos”
De ce Elena Ceaușescu nu a vrut stație de metrou la Piața Romană? „Au făcut burtă, să meargă pe jos”
Nicolae și Elena Ceaușescu au condus România după bunul plac. Cei doi aveau cunoștințe minime, spre deloc, în aproape orice domeniu, însă cu toate acestea au modelat țara după voința lor.... citește tot
Ce poluează mai mult benzina sau motorina?
Ce poluează mai mult benzina sau motorina?
Omenirea este într-o continuă dezvoltare și schimbare. Grija pentru mediul natural și sănătatea umană a schimbat complet lumea în ultima perioadă. Industria auto s-a modificat mult în... citește tot