Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

24.06.2021
Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

Pandemia generată de noul coronavirus, care a izbucnit în anul 2020, a dus la îmbolnăvirea a peste 180 de milioane de oameni din întreaga lume și decesul a aproape patru milioane de persoane din numărul total de cazuri.

Dincolo de aceste cifre îngrijorătoare care au pus pe jar autoritățile medicale, pandemia le-a dat bătăi de cap și lexicografilor și lingviștilor de pretutindeni. Aceștia au ascultat și au notat în toată această perioadă noi cuvinte care au legătură cu pandemia de Covid-19.

La fel stau lucrurile și în țara noastră. Carantină, covid, izoletă, lockdown, autoizolare, distanțare, telemuncă sunt doar câțiva dintre termenii noi care sunt direct legați de această pandemie. Aceștia au apărut în vocabularul limbii române, fiind utilizați din ce în ce mai des de către români de când a izbucnit pandemia.

Unele cuvinte nu au fost încă introduse în mod oficial în dicționarul explicativ al limbii române, însă membrii Academiei Române iau în calcul acest lucru. Printre termenii despre care s-a discutat în acest sunt se numără comorbiditate, pozitivat/repozitivat, covid/covizi, relaxare (cu sensul special de respectare a regulilor impuse de guvern).

Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?

Mai mult decât atât, bogatul vocabular al pandemiei vine la pachet cu termeni noi, care au sensuri noi, cu extinderi și cu devieri de sens, unii formând chiar adevărate familii lexicale. Noul vocabular al pandemiei nu conține doar cuvinte simple, ci și derivatele acestora, cum ar fi „izoletă”, după modelul bicicletă, motocicletă sau trotinetă, „anticovid” sau „non-covid”.

Cunoscuta lingvistă Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române și prof. doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, atrage atenția asupra prefixelor propriu-zise și a celor cu prefixoide sau cu sufixoide. Este vorba despre termenii „coronavirus”, „coronasceptic”, „pandemie”, „termometrizare”, „termoscanare”, „vaccinosceptic”, etc.

„De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuși a fost preluat la început ca acronim, de unde și scrierea fiecărui component cu majusculă, dar și-a pierdut cu timpul semnificația acronimică”, spune Gabriela Pană Dindelegan, citată de dictie.ro.

Lingvista română este de părere că acest fenomen scoate în evidență „vigoarea, bogăția și forța creatoare” a limbii române, astfel încât „nu putem spune că această limbă, care dă semne de vigoare, de bogăție și de rapiditate de reacție, este o limbă săracă, urâtă.

Foto: Pexels.com

Cele mai noi articole
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
În România, jocurile loto erau organizate de Biserică. Cum arăta unul dintre primele lozuri și ce înseamnă Loto?
Mulți dintre români au jucat, măcar o dată, la Loto 6 din 49. Pentru a pune mâna pe marele premiu săptămânal, participanții trebuie să ghicească 6 numere din 49. Sunt puțini cei care s-au... citește tot
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Am fost inginerii Europei. În 1895, România avea cel mai lung și mai măreț pod din Europa
Astăzi, România se află la coada Europei când vine vorba despre infrastructură. Totuși, au fost perioade în care în România se dădea tonul în materie de construcții. De exemplu, în anul... citește tot
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Care sunt cele mai ciudate nume de străzi din București?
Bucureștiul este cel mai mare oraș din România. Suprafața Capitalei măsoară 228 de km pătrați și are o zeci de mii de bulevarde și străzi adiacente. Numele acestora este dat de autoritatea... citește tot