Puteam să avem un port imens! Ce s-a întâmplat cu construcția portului „Carol al II-lea”?

26.01.2022
Puteam să avem un port imens! Ce s-a întâmplat cu construcția portului „Carol al II-lea”?

Domnia lui Carol al II-lea a fost una plină de evenimente neplăcute, culminând cu faptul că în anul 1938 a desființat partidele politice și a instaurat dictatura regală. Cu toate acestea, el a mai rămas în istorie și pentru faptul că a început construcția unui port, care ar fi fost cel mai mare din România. Dacă ar fi fost finalizat…

Portul „Carol al II-lea”, de pe lacul maritim Taşaul, s-ar fi întins pe 2.509 hectare, dacă ar fi fost dus la bun sfârșit. Din păcate pentru țara noastră, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a stopat construcția acestuia.

Portul „Carol al II-lea” nu s-a concretizat niciodată

Portul „Carol al II-lea” a fost un vis frumos, care nu s-a concretizat niciodată, cu toate că realizarea acestuia a fost demarată. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial din anul 1939 a schimbat lumea și, drept urmare, a stopat și construirea unui port ce se doarea a fi cel mai mare din România.

Pe lacul Tașaul, lângă Năvodari, judeţul Constanţa, pe data de 15 august 1939, a fost pusă piatră de temelie a unui port comercial și militar, numit „Carol al II-lea”. Acesta fusese proiectat să fie legat de Dunăre printr-un canal navigabil și să fie de câteva ori mai mare  decât portul din Constanța.

Autoritățile române de la acea vreme doreau dezvoltarea economică a țării și au avansat ideea construirii unui nou port, care să asigure transportul de mărfuri voluminoase. Astfel că s-au studiat mai multe proiecte și inginerii au venit cu idei unde acesta să fie construit: Mangalia, Siutghiol, Techirghiol, Lacul Razelm sau Lacul Tăbăcărie din Constanţa, propus şi ca bază navală pentru submarine, Sfântu Gheorghe şi Taşaul. Această ultimă locație a fost văzută drept cea mai bună dintre toate.

Suma proiectului ar fi ajuns la 3,5 miliarde de lei, față de 3 miliarde cât ar fi fost extinderea portului Constanța, însă fără a rezolva problema acostări navelor Marinei Regale. Așadar, decizia a fost luată și se începuse construirea unui port comercial și militar, care trebuia să se întindă pe 2.509 hectare.

Astfel, la 13 februarie 1930 R. Goodden, ataşatul militar britanic la Bucureşti a avut o discuţie pe această temă cu viceamiralul Vasile Scodrea, comandantul Marinei Militare între 1925 şi 1934. Proiectul a fost susţinut ulterior şi de amiralul englez R.G.H Henderson, al treilea lord naval al amiralităţii, a afirmat în cartea sa ”Politica Navală Postbelică a României (1944 – 1958)”, dr. Marian Moşneagu.

În proiect a fost prevăzut și realizarea unui canal navigabil Taşaul-Cernavodă-Dunăre, prin care mărfurile să poată să fie transportate din Europa de Vest către România și invers.

Portul era proiectat pentru nave cu pescaj de 10 metri, bazinul zonei comerciale fiind de 130 de hectare. La început s-au alocat 400 de milioane de lei din care s-au procurat utilaje, s-au amenajat carierele, s-au construit 32 de kilometri de cale ferată şi 12 kilometri de şosea şi s-au ridicat câteva clădiri administrative, potrivit adevarul.ro.

Din păcate, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și căderea regimului Carol al II-lea au făcut ca proiectul să fie oprit și abandonat definitiv.

Foto: Wikipedia.org și adevarul.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot