Fabuloasa întâlnire dintre Tudor Arghezi și Mihai Eminescu

23.06.2021
Fabuloasa întâlnire dintre Tudor Arghezi și Mihai Eminescu

În 2021 s-au împlinit 171 de ani de la nașterea celui mai mare poet al neamului românesc, Mihai Eminescu. Despre Luceafărul poeziei românești se spune că avea o charismă extraordinară cu care impresiona de la prima vedere și se făcea plăcut.

De acest lucru s-a convins și reputatul scriitor Tudor Arghezi care, pe când era doar un copil, a avut privilegiul de a-l vedea pe străzile din București pe poetul național al tuturor românilor, moment care i-a marcat viața.

Fabuloasa întâlnire dintre Tudor Arghezi și Mihai Eminescu

Într-un interviu acordat în anul 1977, marele poet Nichita Stănescu își amintea de acea minunată întâmplare, povestită chiar de Arghezi: „Mă numesc unul din oamenii în viață care l-au văzut pe Eminescu în carne și oase. L-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public, în absentă visare, un om grăbit, fără să ocolească, impetuos. ‘Uite-l pe Eminescu!”, a spus cineva cu un glas pe care-l țiu minte”.

Câteva o jumătate de secol, Nichita Stănescu evoca un episod din anii lui de tinerețe poetică, care pornea de la acea întâmplare, pricinuită de un gest oarecum neobișnuit al marelui pe atunci Geo Bogza.

„Ah, ce întâmplare a vieții mele să-mi fi ieșit de-a dreptul înaintea inimii un hidalgo. Cât de mult l-am putut iubi și cât de mult m-a putut (în credința mea de adolescent întârziat) rușina cu gesturile lui superbe.

Cât de sictirit am putut să fiu de unii colegi când Geo Bogza m-a ridicat de ceafă, acum un deceniu și mai bine, cu macaraua brațului său și m-a dus să-i sărut mâna lui Tudor Arghezi. Arghezi era ca o frunză. Vorbea parcă bătut de un vânt stelar. Bogza i-a ridicat mâna lui suavă în lopata mâinii lui și, iată că bâlbâit, m-am trezit sărutând o mână care-și scrisese testamentul nu pentru sine, ci pentru poezie.

Restul e ca un ecran alb. Arghezi a spus atunci câteva cuvinte argheziene. Bogza, câteva cuvinte bogziene. Eu aveam limba smulsă. ‘Penibil! Penibil!’, mă admonestară câțiva colegi. ‘Ai ajuns să pupi mâna mărimilor!’, îmi reproșară alții. ‘Ești un lingav!’, îmi spuseră ceilalți. Mi-a fost rușine, și ciudă, și atât.

Nichita Stanescu

Azi, însă, când potrivesc câte un cuvânt sau rostesc cu gura câte o frază în omenia artei, mă întorc și zic: e gura care a sărutat mâna lui Arghezi. E Arghezi, cel care, fiind copil, l-a văzut cu ochii săi căprui pe Eminescu. Și aceasta mi se pare nesfârșit de mult”, spunea Nichita Stănescu.

„Arghezi era copil şi ce face un copil? Un copil se uită cu ochii lui de copil, curioşi, în ochii tuturor. Tânăr fiind, m-am uitat cu ochii curioşi şi înfioraţi de emoţie în ochii ascuţiţi de inteligenţă şi de sarcasm ai lui Arghezi. Iată cât e de apropiat Eminescu de noi! Ochii mei s-au uitat în ochii lui Arghezi, care s-au uitat în ochii lui Eminescu. Cum spun unii anatomiști, ochiul este partea cea mai expusă a creierului. E ca și cum m-aș fi uitat în versurile lui când m-am uitat în ochii lui Arghezi”, își mai amintea unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, despre care spunea că este „dumnezeiesc de frumoasă”.

Arghezi despre Eminescu: „Sfântul prea curat al versului românesc”

În anul 1955, cu ocazia aniversării a 105 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi era invitat la microfonul Radiodifuziunii Române pentru a vorbi despre Mihai Eminescu. Înregistrarea audio se păstrează și astăzi în Arhiva de Istorie orală, fiind un document de o mare valoare documentară şi literară. Arghezi spunea, între altele, că cine citește și îl citește pe Eminescu se va convinge că poetul este sfântul prea curat al versului românesc, este universal și foarte român.

„A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurătate ca slavă… Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte… Slovele de faţă sunt numai o laudă de seară”, spunea Arghezi despre Eminescu în urmă cu peste șase decenii.

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) s-a născut la 21 mai 1880 și a murit la 14 iulie 1967. Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850 și a încetat din viață la 15 iunie 1889.

Când ar fi avut loc întâlnirea dintre cei doi?

Cel mai probabil întâlnirea dintre cei doi a avut loc în anul 1887, la puțină vreme după ce „poetul nepereche” a fost externat de la Mănăstirea Neamț și s-a reîntors în București. Micul Arghezi avea pe atunci numai 7 ani.

Foto: Wikipedia

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 1 septembrie este cea de-a 244-a a calendarului gregorian și a 245-a în anii bisecți. În această zi au avut loc de-a lungul timpului evenimente care au marcat istoria lumii și pe cea a...
Cele mai noi articole
Ce țări folosesc propria rețea de internet?
Ce țări folosesc propria rețea de internet?
Procesul globalizării a adus în viața oamenilor schimbări pe care le resimțim și astăzi. Internetul este probabil cel mai important aspect al dezvoltării globalizării. Acesta reușește să... citește tot
De ce Elena Ceaușescu nu a vrut stație de metrou la Piața Romană? „Au făcut burtă, să meargă pe jos”
De ce Elena Ceaușescu nu a vrut stație de metrou la Piața Romană? „Au făcut burtă, să meargă pe jos”
Nicolae și Elena Ceaușescu au condus România după bunul plac. Cei doi aveau cunoștințe minime, spre deloc, în aproape orice domeniu, însă cu toate acestea au modelat țara după voința lor.... citește tot
Ce poluează mai mult benzina sau motorina?
Ce poluează mai mult benzina sau motorina?
Omenirea este într-o continuă dezvoltare și schimbare. Grija pentru mediul natural și sănătatea umană a schimbat complet lumea în ultima perioadă. Industria auto s-a modificat mult în... citește tot