Zdreanță, celebrul cățel din poezia lui Arghezi, a existat în realitate?

Zdreanță, personajul poeziei cu același nume, este, de departe, cel mai cunoscut cățel din România. Totuși, a existat și în realitate un câine pe nume Zdreanță sau personajul este doar o închipuire a lui Tudor Arghezi, cel care a scris jucăușele versuri la jumătatea anilor 1900?

Zdreanță a existat și a fost unul dintre câinii familiei Arghezi. De altfel, toți membrii familiei Arghezi iubeau animalele și curtea lor era plină de câini și pisici. Dar, cel mai iubit era Zdreanță, cel care a avut privilegiul să fie personajul uneia dintre cele mai iubite poezii din literatura românească.

Zdreanţă s-a născut pe data de 25 mai 1942 şi a trăit 16 ani, până pe 18 iunie 1958, cu doar nouă ani înainte de decesul poetului. Patrupedul are chiar și un mormânt în curtea Mărțișorului, casa cu 20 de camere unde a locuit familia Arghezi în București.

Printre fotografiile păstrate, există una în care Tudor Arghezi a fost imortalizat alături de câinele Zdreanță, cel cu „ochii de faianță”.

Zdreanță

L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.

• „Unde-i oul? a-ntrebat
  Gospodina. – „L-a mâncat!”
  „Stai niţel, că te dezvăţ
  Fără mătură şi băţ.
  Te învaţă mama minte.”
  Şi i-a dat un ou fierbinte.
  Dar decum l-a îmbucat,
  Zdreanţă l-a şi lepădat
  Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”