Conflictul dintre Israel și Hamas, escaladat după atacurile din 7 octombrie 2023, a generat o criză umanitară fără precedent în Fâșia Gaza. Numeroase organizații internaționale, inclusiv ONU, Amnesty International și Human Rights Watch, au avertizat că acțiunile Israelului ar putea constitui crime de război sau chiar genocid, în timp ce Israelul afirmă că își exercită dreptul legitim la autoapărare împotriva terorismului.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din Gaza (controlat de Hamas) și confirmate parțial de agențiile ONU, peste 30.000 de palestinieni au fost uciși, majoritatea femei și copii. Cei care acuză Israelul de genocid afirmă că amploarea pierderilor civile arată o intenție de distrugere a populației palestiniene. Israelul, în schimb, susține că Hamas folosește civilii ca scuturi umane și că victimele sunt o consecință tragică a tacticilor teroriste ale acestei grupări.
Atacurile asupra spitalelor, școlilor, moscheilor și rețelelor de apă și electricitate sunt văzute de criticii Israelului drept un pattern de distrugere deliberată, menit să facă viața imposibilă în Gaza.
De cealaltă parte, Israelul afirmă că aceste ținte sunt folosite de Hamas pentru depozitarea armamentului și pentru operațiuni militare, deci devin „ținte legitime”.
De la începutul războiului, Israelul a impus o blocadă strictă asupra livrărilor de combustibil, alimente și medicamente. ONU a avertizat că Gaza este „pe marginea foametei”. Acuzația de genocid se bazează pe faptul că blocada ar avea efectul — și posibil intenția — de a distruge parțial populația civilă.
Anumiți membri ai guvernului israelian și politicieni de dreapta au făcut declarații considerate incitatoare sau desumanizante la adresa palestinienilor. Astfel de declarații sunt citate ca dovezi ale unei „intenții genocidare”, conform Convenției ONU pentru prevenirea genocidului.
Totuși, Israelul, prin vocea lui Beniamin Netanyahu afirmă că aceste declarații nu reflectă politica oficială de stat și nu pot fi interpretate ca dovadă juridică a unui genocid.
O rezoluție adoptată de Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS) afirmă că acțiunile Israelului îndeplinesc definiția legală prevăzută în convenția ONU privind genocidul.
Pe parcursul unei rezoluții de trei pagini, IAGS prezintă o serie de acțiuni întreprinse de Israel pe parcursul războiului de 22 de luni, pe care le recunoaște ca fiind genocid, crime de război și crime împotriva umanității, scrie bbc.com.
Într-un rezumat al politicilor și acțiunilor israeliene, declarația menționează atacurile pe scară largă atât asupra personalului, cât și asupra facilităților necesare pentru supraviețuire, inclusiv în sectoarele sănătății, ajutorului și educației.
Printre multe alte elemente, se menționează cei 50.000 de copii uciși sau răniți de armata israeliană.
Rezoluția subliniază, de asemenea, sprijinul acordat de liderii israelieni expulzării forțate a tuturor palestinienilor din Gaza, alături de demolarea aproape totală a locuințelor din teritoriu de către Israel.
Ministerul israelian de Externe a declarat că raportul se bazează pe „minciuni Hamas” și cercetări deficitare, numindu-l o „rușine pentru profesia juridică”.
Genocidul este considerat una dintre cele mai grave crime împotriva umanității și are o definiție juridică foarte clară, stabilită de Convenția ONU pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid din 1948.
Conform articolului II al Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (1948),
genocidul înseamnă:
„Oricare dintre următoarele acte comise cu intenția de a distruge, în întregime sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios, ca atare:
a) uciderea membrilor grupului;
b) cauzarea de vătămări grave integrității fizice sau mentale a membrilor grupului;
c) supunerea intenționată a grupului la condiții de existență care duc la distrugerea sa fizică totală sau parțială;
d) impunerea de măsuri care vizează împiedicarea nașterilor în cadrul grupului;
e) transferul forțat al copiilor dintr-un grup în altul.”
