Este Basarabia România? Argumente pro și contra

Morcovescu Ana-Maria
05.11.2020
Este Basarabia România? Argumente pro și contra

„Basarabia este România!” și „Basarabia, pământ românesc!” sunt sloganurile pe care, de ceva vreme, le tot auzim cu diverse ocazii sau pur și simplu le vedem scrise pe ziduri.

Politica regională a marilor puteri, aspiraţiile spre o cultură unică şi indivizibilă și alte aspecte stau la baza dezbaterii „Este sau nu este Basarabia pământ românesc“. Dar, cum a apărut Basarabia și cum s-a unit cu România?

Războiul ruso-turc dintre 1806-1812 a dus la anexarea de către Imperiul Țarist a teritoriului Moldovei dintre Prut și Nistru, „acea parte mai mare și mai fertilă a Principatului Moldovei”.

Revoluția ruse care a avut loc în martie 1917 a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și instituirea unui guvern provizoriu la Sankt Petersburg. În Basarabia a apărut un val de speranță că, sub noul regim, provincia își va putea dobândi în sfârșit autonomia.

Pe data de 21 noiembrie 1917 se deschidea la Chişinău „Sfatul Ţării”, sub preşedinţia lui Ion Inculeţ. Pe 2 decembrie, Basarabia era proclamată drept Republică Democratică Federativă Moldovenească.

După patru luni, în ziua de 27 martie 1918, Sfatul Țării vota Unirea Basarabiei cu Regatul României, în contextul înfrângerii Rusiei în Primul Război Mondial (1914-1918), prăbușirii țarismului și ascensiunii regimului bolșevic.

Astfel, au fost create toate premisele renașterii naționale a locuitorilor teritoriului dintre Prut și Nistru, în contextul în care începuseră represaliile bolșevicilor, care jefuiau și ucideau în Basarabia.

Este Basarabia pământ românesc?

În aceste condiții, Regatul României era văzut drept singurul care putea garanta viețile basarabenilor. Drept urmare, Sfatul Țării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja viețile și avutul locuitorilor Basarabiei în fața anarhiei bolșevice.

În aceste condiții, pe data de 27 martie 1918, în prezența prim-ministrului Regatului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării a votat Unirea cu majoritate de voturi. Doar trei dintre cei 135 de deputați au votat împotrivă.

Consacrarea internaţională a actului din martie 1918 a venit pe 28 octombrie 1920, atrunci când a fost semnat tratatul de la Paris dintre România şi principalele puteri aliate – Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, prin care se recunoştea unirea Basarabiei cu România. În urma presiunilor sovietice, Japonia nu a ratificat niciodată tratatul, făcându-l astfel inoperant.

Basarabia a rămas unită cu România până în vara anului 1940. România a primit două ultimatumuri prin care i s-a cerut să se retragă din teritoriul de la Nord de Marea Neagră. În caz contrar, Uniunea Sovietică era hotărâtă să declare război României.

La 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord și cu Ținutul Herța, au fost cotropite de Uniunea Sovietică. Acea zi avea să fie considerată de istorici drept o adevărată tragedie a neamului românesc deoarece, odată cu ocupaţia sovietică, au început represiunile împotriva populaţiei locale.

Argumente pro și contra identității românești a Basarabiei

Din punct de vedere istoric, este clar că Basarabia este teritoriu românesc. După cum declara istoricul Ion Mischeva într-un interviu pentru Adevărul.ro, există o serie de argumente pro şi contra în ceea ce privește identitatea Basarabiei.

„Denumirea îşi are sorgintea în dinastia valahă a domnilor munteni a Basarabilor. Toate inepţiile şi încercările istoriografiei ţariste şi ulterior sovietice, şi actuale pro-moldoveniste de a mistifica într-o oarecare măsură termenul de Basarabia cum că ar proveni de la nişte triburi daco-slave, ale beşilor, se dovedesc depăşite”, este de părere Mischevca. În opinia acestuia, etimologic vorbind, denumirea de Basarabia vine de la dinastia românească a Basarabilor.

În același timp, a fi moldovean este doar un termen de ordin geografic în viziuna lui Mischeva. „A fi moldovean este doar un termen geografic complementar celui de român, nu se substituie. Când zici român în Moldova, zici moldovean român din Moldova. Nu ai în vedere două lucruri diametral opuse”.

Limba română este un argument puternic în susţinerea ideii identității românești a Basarabiei. De altfel, istoriografia ţaristă şi cea sovietică atestă limba română ca limbă a Basarabiei.

După cum scrie Adevărul.ro, chiar şi profesorul Berg, un imperialist şovin rus, recunoştea în cartea „Descrierea etnografică a moldovenilor” următoarele: „moldovenii sunt românii care locuiesc în Moldova, Basarabia şi unele părţi din guberniile vecine cu Basarabia – Podolia, Herson şi Ekaterinoslav. Ei înşişi îşi zic moldoveni şi România este numită de ei Moldova. De românii Valahiei sau de vlahi ei se disting prin neînsemnate deosebiri dialectologice”.

Mai mult decât atât, Basarabia a fost parte integrantă a sistemului educațional, politic şi administrativ al României Mari timp de 22 de ani. „ Două reforme au reusit să atragă simpatia nu doar a românilor din Basarabia, ci şi găgăuzilor şi a bulgarilor, şi anume reforma agrară, pentru că au fost împroprietăriţi, şi reforma educaţională. Să nu uităm că patru clase la români făceau mai mult decât zece clase la sovietici”, mai scrie sursa menționată, citându-l pe Ion Mischevca.

Există însă și un argument care contrazice ideea identităţii româneşti a Basarabiei. Este vorba despre faptul că basarabenii nu au participat la formarea limbii literare româneşti în secolul al XIX-lea, perioadă în care Basarabia făcea parte din Imperiul Țarist.

Limba română este influențată de factori istorici, geografici și sociali și se vorbește diferit pe cele două maluri ale Prutului. Principalul detaliu îl reprezintă accentul basarabenilor, dar mai este și cel legat de anumite cuvinte. Practic, noi, românii, vorbim aceeași limbă cu frații de dincolo de Prut, însă exprimarea este uneori diferită.

Tags:
loading...
Inchide