Basarabia este teritoriul care nu și-a găsit liniștea. Aflat sub dominație turcească, apoi sub cea rusească, „pământul românesc” și-a obținut independența abia în 1991, după decenii de instabilitate. Când și cum a ocupat și apoi a pierdut Rusia Basarabia?
Era anul 1812 când Imperiul Otoman, sub stăpânirea căruia se aflau Moldova și Țara Românească acceptă printr-un hatişerif ca domnii Ţării Româneşti şi Moldovei să fie numiţi pentru o perioadă de şapte ani şi să nu poată fi schimbaţi fără acordul rusesc. Inițial, rușii au cerut stăpânirea celor două țări române, întrucât ieșiseră victorioși din războiul ruso-turc dintre 1806 și 1812. Dar au primit doar Basarabia.
” Vă dau Prutul. Nimic mai mult. Prutul ori războiul. Am jertfit grozav de mult până acum”, le-a transmis ruşilor, marele vizir Laz-Ahmed Paşa.
Negocierile au avut loc la București și la Hanul lui Manuc s-a semnat tratatul de pace prin care teritoriul dintre Prut şi Nistru a trecut în stăpânirea ruşilor.
„Hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâlneşte cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei şi până la mare”, se specifica în tratatul dintre turci şi ruşi.
Astfel, rușii s-au ales cu un teritoriu cu o suprafață de 43.000 de kilometri pătrați, cu o populaţie de peste 480.000 de locuitori şi cu 17 târguri, dintre care câteva foarte importante. Atunci a început, cu adevărat, rusificarea Basarabiei și ulterior a Moldovei.
Participarea României la Primul Război Mondial se încheie cu motive de bucurie pentru basarabeni. Pe data de 27 martie/9 aprilie 1918 are loc unirea Basrabiei cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. Din păcate, doar 22 de ani a stat Basarabia sub România.
Pe data 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul. Conducerea de la București cedează teritoriul.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.
Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au desfășurat în climatul general al perestroicii, în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentativa de lovitură de stat de la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice. În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de Nord și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei.
Foto: ziarharghita.ro
