Regele Mihai I a fost ultimul monarh al României și a deținut tronul de două ori în timpul vieții sale. Acesta s-a născut în data de 25 octombrie 1921, la Sinaia, și a murit în ziua de 5 decembrie 2017 la Aubonne, Elveția. Regele Mihai I a fost una dintre figurile importante ale istoriei României moderne.
Prima domnie a lui Mihai I a început în 1927, când avea doar 6 ani, sub regența unchiului său, principele Nicolae. A devenit rege în mod oficial la vârsta de 18 ani, în 1930, după moartea regelui Ferdinand I. În timpul primei sale domnii, țara a trecut prin schimbări semnificative, iar Mihai I a devenit cunoscut pentru refuzul său de a semna un decret care i-ar fi permis lui Ion Antonescu să preia puteri dictatoriale. Acest act a avut un impact semnificativ asupra istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În 1939, Mihai I a devenit cel mai tânăr rege care a participat la o învestire a Parlamentului României. Acesta a fost un moment important în istoria țării, deoarece a simbolizat revenirea României la monarhie după o perioadă de dictatură. Totuși, în anul 1938, în urma Marii Crize Politice, regele Carol al II-lea al României a preluat puterea și Mihai I a fost nevoit să abdice în favoarea tatălui său.
A doua domnie a lui Mihai I a început în 1940, când avea 18 ani, după abdicarea tatălui său, Carol al II-lea. Această perioadă a fost marcată de evenimente dramatice, precum participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial, semnarea Tratatului de la Viena, care a condus la pierderea unor teritorii, și alianța României cu Antanta în 1944.
Cu toate acestea, în 1947, regele Mihai I a fost forțat să abdice de către guvernul comunist condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej și a fost exilat. A trăit în mai multe țări, inclusiv Elveția și Regatul Unit, dar și-a păstrat titlul de rege al României și a fost o figură importantă în eforturile de a restaura monarhia în România după căderea regimului comunist.
În țările cu tradiție monarhică, familia regală este adesea înconjurată de mituri și legende, iar o astfel de poveste populară a fost legată de exilul regelui Mihai I al României. Conform acestei legende, monarhul și familia sa ar fi părăsit țara cu vagoane pline de tablouri prețioase și bijuterii scumpe. Cu toate acestea, documente recent făcute publice din arhivele fostei Securități dezvăluie o imagine complet diferită a modului în care familia regală a supraviețuit exilului.
Mihai de Hohenzollern este în vârstă de 52 de ani și trăiește în prezent în Elveția, locuind într-o vilă la adresa 106, Route de Suisse, 1290 Versoix-Geneva. Până în 1957 a lucrat la Geneva în calitate de pilot de încercare și demonstrații de zbor fără vizibilitate, precum și ca instructor de zbor în cadrul societății americane de aviație Lear. În 1957, filiala de la Geneva a societății Lear desființându-se, Mihai de Hohenzollern a deschis, în coproprietate cu un elvețian, o reprezentanță pentru desfacerea de aparate electronice.
Din 1968 lucrează la Lausanne ca reprezentant (agent) al firmei americane de bursă New York Stockbrckers Drouilla&Co, având un salariu lunar de 4.000 de franci elvețieni. În această calitate se ocupă de tranzacții de bursă ale unor foste familii regale, printre care cea a fostului rege Umberto al Italiei. Totodată, lucrează în calitate de inginer la reprezentanța de la Geneva a companiei de aviație Scandinavia, se arată în documentele Securității.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a făcut publice documentele care dezvăluie o altă latură a exilului regal. Aceste documente aruncă o lumină asupra vieții Regelui Mihai și a familiei sale în timpul exilului lor de 43 de ani și dezvăluie că realitatea era mult mai puțin luxoasă decât sugerau legendele.
Conform acestor documente, familia regală se confrunta cu dificultăți financiare semnificative în timpul exilului. În locul vagoanelor pline cu comori, se găseau doar lupta lor de a-și asigura traiul de zi cu zi. Aceste documente arată o familie numeroasă cu cinci copii care s-a străduit să se întrețină. Mijloacele de subzistență variau de la gestionarea unei ferme până la câștigarea unui salariu ca pilot de încercare sau broker de asigurări de către Mihai I.
Sub aspectul situației materiale, Mihai de Hohenzollern este considerat ca fiind unul dintre cei mai săraci foști regi aflați în emigrație. La adresa la care locuiește este proprietarul a două imobile vechi și, din salariu, ca și din dobânzile unor capitaluri depuse în bănci, realizează un venit de circa 4.000 de dolari SUA lunar, ceea ce determină ca el și familia sa să ducă o existență modestă. Are un personal de serviciu redus (1 – 2 femei).
Determinat mai ales de situația sa materială, profesională și familială, Mihai de Hohenzollern duce o viață retrasă, păstrând legături numai cu familia regală a Greciei, cu unele vârfuri ale emigrației române și, sporadic, cu unele personalități străine, îndeosebi americani care vin la conferințele internaționale de la Geneva, este adăugat în documentul Securității.
În plus, documentele arată cum regimul comunist și Securitatea s-au preocupat constant de familia regală, trimițându-le lucruri care nu erau de fapt necesare și care adesea deveneau o povară. Aceste gesturi nu aveau intenții umanitare, ci mai degrabă erau menite să creeze inconveniență și să controleze familia în exil.
Această perspectivă nouă asupra exilului familiei regale ne oferă o imagine mai clară a vieții lor în această perioadă dificilă. Deși există, fără îndoială, multe mistere și povești despre exilul regal, documentele oficiale dezvăluie o latură mai puțin cunoscută și mai puțin romantică a acestei perioade din istoria României.
Foto: adevarul.ro
