O simplă privire aruncată peste harta lumii ne poate face să dăm frâu liber imaginației. Forma anumitor state ne duce cu gândul la alte lucruri. Așa cum forma Italiei seamănă cu o cizmă sau a Bulgariei cu un pisoiaș, România seamănă cu un… pește. Există și o explicație pentru această formă ciudată a țării noastre?
Forma actuală a țării noastre aduce cu un pește și datează din anul 1945. În acel an, România a recuperat Ardealul de Nord, după ce în 1944 cedase Basarabia şi Bucovina către fosta Uniune Sovietică.
Forma României este adesea comparată cu un pește datorită conturului său geografic. Aceasta poate fi observată mai clar pe o hartă, în special datorită liniei de coastă a Mării Negre și a conturului teritoriului care seamănă cu corpul unui pește, cu o „coadă” care se întinde spre sud-est.
„Peştele” românesc apare având capul orientat spre vest și coada atingând Marea Neagră și pare că tocmai a ieșit din apă. La propriu.
Delta Dunării, aflată în sud-estul României, este un teritoriu foarte bogat în faună și floră acvatică, iar forma sa poate da impresia unui pește care „înoată” în mare. Delta este un loc distinct și emblematic al țării, ce adaugă la comparația cu un pește.
Pentru a înțelege cum a apărut țara noastră, trebuie să ne întoarcem în timp cu mai bine de 2000 de ani. Istoria românilor începe cu Dacia și Imperiul Roman.
La începutul erei comune, teritoriul care astăzi constituie România era locuit de triburi dacice. În jurul anului 106 d.Hr., împăratul roman Traian a cucerit Dacia și a înființat provincia Dacia Romană, în sudul Carpaților și al Dunării. Această perioadă a avut un impact major asupra evoluției culturale și lingvistice a regiunii, lăsând urme semnificative în limba și istoria poporului român.
După retragerea romanilor din Dacia în anul 271 d.Hr. din cauza invaziilor barbarilor, teritoriul a rămas influențat de moștenirea romană și de contactele cu diverse populații migratoare.
În Evul Mediu, teritoriul României actuale era împărțit în mai multe formațiuni politice care, de-a lungul timpului, vor deveni principatele medievale ale Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei.
În prima jumătate a secolului XIX, ideea unității naționale a câștigat tot mai mult teren, iar o serie de evenimente au dus la formarea statului modern român.
În 1866, un alt pas major a fost adus de alegerea lui Carol I ca domnitor al României, iar în 1881, țara a devenit oficial un regat sub conducerea lui Carol I, după ce a obținut independența față de Imperiul Otoman în urma războiului din 1877–1878. Așadar, în 1881, România s-a transformat în Regatul României.
Cel mai semnificativ moment în formarea României moderne a fost Marea Unire din 1918, când, în urma Primului Război Mondial, au fost unite provinciile istorice care constituiau acum teritoriul național al României.
Aceste uniri au dus la formarea unei Românii mari, care a cuprins, pe lângă Țara Românească și Moldova, și Transilvania, Basarabia și Bucovina, devenind un stat național unificat.
După Marea Unire, România a traversat o perioadă de modernizare, dar și de instabilitate politică și economică. În perioada interbelică, regatul a fost marcat de conflicte politice interne și de o apropiere de puterile Axei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1940, în urma unui pact între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă, România a pierdut teritorii importante (Basarabia, nordul Bucovinei și sudul Dunării).
După Al Doilea Război Mondial, România a căzut sub influența Uniunii Sovietice și, în 1947, a devenit republică populară, sub regimul comunist al Partidului Muncitoresc Român condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej și apoi de Nicolae Ceaușescu. Această perioadă a fost marcată de naționalizarea economiei, represiunea politică și izolarea internațională.
În decembrie 1989, regimul comunist a fost înlăturat printr-o revoluție populară, iar în 1991, România a adoptat o nouă constituție, devenind o republică democratică. Începând cu anii 2000, România a integrat diverse structuri internaționale, devenind membru al NATO în 2004 și al Uniunii Europene în 2007.
Astfel, România a evoluat dintr-o serie de principate medievale și teritorii disputate, într-un stat național modern, cu o identitate culturală proprie și o istorie complexă.
