Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Aceasta are o suprafață de 423.488 de km pătrați și comunică cu Marea Azov prin strâmtoarea Kerci, prin Bosfor cu Marea Marmara și prin strâmtoarea Dardanele cu Marea Egee, adică Marea Mediterană.
România are litoral cu Marea Neagră în sud-est, pe o distanţă de 245 km. Marea Neagră și-a primit denumirea oficială de la turci. Turcii au asociat multă vreme nordul cu întunericul şi de aceea au numit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi azi Ak Deniz = Marea Albă.
Există mult mai puțină viață în Marea Neagră decât în mările vecine. Deși există 10.000 de specii cunoscute în Marea Mediterană, aproximativ jumătate dintre acestea pot fi găsite în Marea Neagră. Dar acest lucru nu o face să fie puțin locuită sau lipsită de viață. Dimpotrivă, Marea Neagră este aproape egală cu Marea Mediterană în ceea ce privește cantitatea, productivitatea și volumul de biomasă al organismelor vii.
Motivul diversității relativ scăzute a speciilor din Marea Neagră este în primul rând o funcție a salinității scăzute (jumătate față de ocean) și, de asemenea, a condițiilor de temperatură (ierni reci), care nu sunt potrivite pentru multe cefalopode, stele de mare, arici de mare, homari și alte animale care sunt obișnuite cu salinitatea oceanului și climatul subtropical, scrie The Odessa Journal.
Marea Neagră are o populație de peste 200 de specii de pești, dintre care unii sunt invadatori și „oaspeți” din alte corpuri de apă. De exemplu, Chefalul cu ochi roşii ( Planiliza haematocheilu ), originar din Marea Japoniei, a prins cu succes rădăcini în tot bazinul Azov-Marea Neagră.
Cele mai răspândite și valoroase specii sunt hamșa (tip de hamsie), șprotul și heringul. Există o varietate de pești blennie (10 specii), labride strălucitoare (10 specii) și pești Gobi (mai mult de 30 de specii). Cea din urmă categorie include cel mai mic pește de la Marea Neagră, guvidul străveziu.
În Marea Neagră există și pești cartilaginoși, din care fac parte și rechinul care trăiește permanent în Marea Neagră, și pisicile de mare, atât cele comune, cât și vatosul (pisica de mare spinoasă). Cel mai mare pește de la Marea Neagră este morunul (beluga), una dintre cele șapte specii de sturioni din mare.
Cea mai înaltă poziție în lanțul trofic al ecosistemului Mării Negre este ocupată de trei principali prădători ai Mării Negre: delfinul cu „bot”, delfinul comun și marsuinul. Delfinul obișnuit de mărime medie, cu culorile lor contrastante, luminoase, poate fi găsit în principal în larg, unde acești prădători de mare viteză urmăresc bancuri mari de pești mici.
Delfinul cu bot este cel mai mare mamifer de la Marea Neagră. Se observă adesea în apropierea coastelor. Acești delfini sunt jucăuși și curioși și se pot apropia de plaje, pot sări din apă și pot oferi un adevărat spectacol. Marsuinii mici trăiesc în Marea Neagră pe tot parcursul anului.
Biodiversitatea Mării Negre nu rămâne neschimbată. Unele specii devin rare și dispar, dar, în același timp, alte pot fi din belșug. Schimbările climatice globale influențează și colonizarea Mării Negre. Iată aici LISTA COMPLETĂ cu peștii care trăiesc în Marea Neagră!
Foto: Depositphotos.com
