Cum arăta granița dintre România și Polonia în perioada interbelică?

11.10.2023
Cum arăta granița dintre România și Polonia în perioada interbelică?

Puțini știu că pentru o scurtă perioadă de timp, România s-a învecinat cu Polonia.  În secolul al XX-lea, cele două țări au avut o frontieră comună în perioada interbelică, după care au suferit schimbări în urma modificărilor teritoriale din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

După primul război Mondial care se încheie în 1918, Europa își schimbă harta radical. Cea mai importantă modificare este dezmembrarea imperiului Austro-Ungar. Mai multe state își proclamă independența printre care Cehoslovacia, Austria,și Ungaria. Alte state dobândesc o importantă creștere teritorială: Regatul României și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor și viitoarea Iugoslavie.

România, care cuprindea în 1916 teritoriile fostelor Principate Române Valahia și Moldova, s-a reîntregit prin unirea Basarabiei cu Țara în martie 1918. Astfel, din 1918 și până în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, România s-a învecinat și cu Polonia în nord, într-o zonă în care astăzi se află Ucraina.

Pe Internet circulă și o imagine de la granița României cu Polonia. Protagonistă este o americancă ce circulă pe bicicletă și vrea să treacă din Polonia în România. Tânăra care se numește Dorothy Hosmer a fost surprinsă cum arată pașaportul la control. La intrarea în țara noastră exista o poartă tipic maramureșeană.

Cu cine se învecinează România astăzi?

România se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est. Totodată, țărmul Mării Negre se găsește la sud-est.

Cum au fost decise frontierele României cu vecinii?

Frontiera cu Bulgaria

Granița româno-bulgară pe Dunăre a fost stabilită în conformitate cu prevederile Convenţiei privind delimitarea fruntariei fluviale pe Dunăre, semnată la Sofia, la 14 ianuarie 1908 şi intrată în vigoare la data de 27 martie 1908. Convenţia cu pricina stabilea că frontiera urmează mijlocul fluviului sau mijlocul brațului, dacă în acel loc apa conține insule.

În ceea ce priveşte frontiera terestră româno-bulgară aceasta a fost stabilită pe baza unui tratat româno-bulgarsemnat la Craiova, la 7 septembrie 1940. Un Protocol anexat tratatului stabileşte frontiera de uscat dintre cele două state, care începe cu un punct situat imediat în aval de Silistra şi se întinde până la ţărmul Mării Negre, la aproximativ 8 kilometri sud de Mangalia.

Frontiera cu Serbia

Conform prevederilor Tratatului dintre principalele puteri aliate şi asociate şi Polonia, România, Statul Sârbo-Croato-Sloven și Statul CehoSlovac referitor la anumite frontiere ale acestor state, semnat la Sčvres, pe data de 10 iunie 1920 a fost fixată linia de frontieră dintre România şi – la acea dată – Statul Sârbo-Croato-Cloven. Tratatul a stabilit traseul frontierei terestre până la confluenţa Nerei cu Dunărea, stipulând că în continuare linia de frontieră urmează cursul Nerei, iar ulterior, până la confluenţa Timocului cu Dunărea, şenalul principal de navigaţie al Dunării.

Frontiera cu Ungaria

Tratatul de pace dintre puterile aliate şi asociate şi Ungaria, semnat la Trianon pe data de 4 iunie 1920, a stabilit traseul frontierei dintre România şi Ungaria, cuprinzând o descriere generală a liniei de frontieră. Frontiera cu pricina a fost marcată pe teren cu borne, în perioada cuprinsă între anii 1922 și 1925.

Comisia mixtă însărcinată cu realizarea delimitării a încheiat documentele stabilind traseul frontierei comune denumite „Dispositions générales” şi respectiv „Description détaillée de la frontičre et registre d’abornement” acesta din urmă în zece volume, cuprinzând o descriere detaliată a traseului frontierei. Ulterior celui de-al doilea război mondial, în perioada 1948-1951 s-au desfăşurat alte lucrări vizând verificarea semnelor de frontieră, acestea fiind concretizate în documente de demarcare separate.

Frontiera cu Ucraina

Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate prevedea că frontiera româno-sovietică este cea stabilită prin aşa-zisul „Acord românosovietic” din 1940 – de fapt, notele ultimative adresate României de fosta URSS. Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, semnat la Moscova la 4 februarie 1948, a stabilit în mod expres apartenenţa teritorială a unor insule dunărene şi a prevăzut de asemenea că Insula Şerpilor este încorporată în Uniunea Sovietică (deşi în conformitate cu prevederile Tratatului de la Paris din 1947 ea rămânea României). Frontiera terestră şi, parţial, linia de delimitare a spaţiilor maritime dintre România şi fosta URSS, au fost demarcate în perioada 1948-1949, fiind întocmite o serie de documente de demarcare. Procesul-verbal cu descrierea frontierei de stat între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Română, demarcată în anii 1948-1949, a inclus, ca anexe, hărţile frontierei de stat, procesele verbale ale semnelor de frontieră, catalogul coordonatelor semnelor. Documentele respective realizau şi o delimitare a spaţiilor maritime dintre cele două ţări, fără să se precizeze punctul final al liniei de delimitare.

Frontiera cu Moldova

Asemeni Ucrainei, Republica Moldova este un stat succesor al fostei URSS, situaţia frontierei dintre România şi fosta URSS fiind din acest punct de vedere similară celei a frontierei dintre România şi Ucraina. Frontiera dintre cele două state a fost consacrată prin tratatele încheiate de România cu fosta URSS.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Au trecut mai bine de 500 de ani de când domnitorul Ștefan cel Mare a condus cu mână de fier destinele Moldovei. Ștefan cel Mare a avut cea mai lungă domnie din perioada medievală din Țările... citește tot
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, titrau ziarele vremii
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, ...
Trăim zile caniculare în care temperatura coboară cu greu sub 35 de grade la miezul zilei. Pentru a minimiza gravitatea valurilor de căldură asociate cu încălzirea globală, mulți internauți... citește tot
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Trebuie să fi fost o persoană importantă pentru ca o țară să-ți poarte numele. Dar, ce părere aveți despre un om al cărui nume este purtat de două state diferite. Este vorba despre Simon... citește tot