Începând cu anul 1968, teritoriul României a fost împărțit în 39 de județe, plus municipiul București care, deși este reședința județului Ilfov, este administrat separat ca municipiu cu statut de județ, care nu face parte din Ilfov, județul înconjurător. În 1981 s-au înființat încă două județe, județul Giurgiu și județul Călărași, și județul Ilfov a devenit Sectorul agricol Ilfov în subordinea municipiului București, iar în 1997, prin legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov. Astăzi, țara noastră are 41 de județe. Totuși, care este cel mai mic județ din România?
Ca suprafață, județul Ilfov, cel mai mic județ al României, având 1.583 km pătrați, iar cel mai mare este Timiș, cu 8.697 km pătrați. Timiș este urmat de Suceava cu 8.553 kilometri pătraţi, Caraș-Severin cu 8.520 kilometri pătraţ și Tulcea cu 8.499 kilometri pătraţi.
Conform datelor recensământului din anul 2021, ale Institutului Național de Statistică, populația medie a celor 41 de județe ale României este de 422.850, județul Iași fiind cel mai populat (760.774 locuitori), iar județul Tulcea (193.355 locuitori), cel mai puțin populat.
Municipiul București, care are același nivel administrativ ca un județ, este cel mai populat din țară, dar și cel mai mic ca suprafață – are cu 1.716.961 de locuitori și 228 km pătrați.
Județul cu densitatea populației cea mai ridicată este Ilfov (340 locuitori/kilometru pătrat). La extrema opusă, Tulcea are o densitate de doar 23 locuitori/kilometru pătrat.
Ce județe au dispărut din România?
Pentru o mai bună organizare administrativă suprafața României a fost împărțită pe județe. Multe dintre ele au dispărut, de-a lungul timpului, altele s-au contopit cu cele vecine sau și-au schimbat numele și s-au modificat ca întindere.
În secolele al XIV-lea și al XV-lea, în Oltenia, existau următoarele județe care între timp au dispărut:
Județul Jaleșului, pomenit pentru prima dată într-un document istoric din anul 1835. Numele județului a fost dat de la pârâul Jaleș, care se varsă în Sohodol, care, la rândul său, se varsă în Bistrița, iar ulterior în Tismana. Regiunea nu avea niște hotare definite și era situată în zona de nord a județului Gorj din prezent.
Un alt județ dispărut, de-a lungul timpului, este cel al Motrului. Denumirea a fost dată de la apa Motrului, în jurul căreia se întindea.
Județul de Baltă a dispărut și el odată cu trecerea timpului. Acesta a existat în anul 1444 și se afla în partea de sud a județelor Mehedinți și Dolj din prezent.
Spre sfârșitul secolului XV și începutul celui XVI, cele trei județe și-au schimbat numele în județul Mehedinți și județele Jiul de sus și Jiul de jos, iar ulterior ultimele două au devenit Gorj și Dolj. În secolul XVI, tot în Oltenia se găsea și județul Gilortului, care între timp nu se mai găsește pe hartă a României.
În regiunea Munteniei au fost următoarele județe, care între timp au dispărut:
Județul Pădureț. Prima documentare despre acest județ apare în timpul lui Radu cel Mare, pe 19 iulie 1498.
Un alt județ dispărut, de-a lungul timpului, este Săcuieni. Acesta era cuprins între județele Prahova și Buzău de astăzi. Denumirea a fost dată de la populația de secui venită în zonă din Ardeal.
În regiunea Moldovei următoarele județe au dispărut:
Județul Adjudului, apare în documente istorice din perioada secolele XV și XVI.
Județul Trotușului este pomenit în două documente din anii 1566 și din 1655. Potrivit datelor istorice, acesta s-a contopit, ulterior, cu județul Bacău.
Spre nord de județul Covurlui, a existat în secolele XV și XVI, un județ sau ținut, al Horincei. El e pomenit într-un hrisov din 8 aprilie 1528 și în lista de județe din 1566. În 1591, acesta dispăruse.
Județul Bârlad a fost și el prezent pe timpul lui Vasile Lupu, în 1642.
Un alt județ dispărut din această zonă se numea Oltenii, iar prima documentare este făcută în anul 1435.
Ținutul sau județul Cârligăturei, se întindea între ținuturile Roman, Hârlău, Vaslui și Iași. Acesta a existat până în secolul al XIX-lea, când îl găsim în lista de județe a lui Dionisie Fotino, din 1819.
În locul județului Botoșani a existat județul Hârlăului. Acest ținut apare în lista de județe a lui Dionisie Fotino, din 1819.
Ținutul Tigheciului sau Chigheciului, își trăgea numele de la pârâul Chigheciu, un afluent al Prutului, care curgea prin acest ținut. Prima documentare apare într-un act din 13 iunie 1436.
În Ardeal și Banat au existat următoarele județe (comitate, districte, scaune săcuiești) care astăzi nu se mai găsesc pe hartă:
Districtul Chioarului
Scaunul Mureș Oșorhei
Scaunul Arieșului
Comitatul Solnocului de mijloc
Comitatul Crasna
Comitatul Zarandului
Comitatul Dobâca care se întindea pe locul actualului județ al Someșului.
Considerată o personalitate strălucitoare și atrăgătoare a lumii antice, Cleopatra a fost și una dintre cele mai faimoase figuri ale acelor vremuri. Considerată una dintre cele mai frumoase... citește tot
În limbajul juridic, expresia „dosarul s-a prescris” apare frecvent în presă sau în discuțiile despre justiție, dar sensul ei nu este întotdeauna clar pentru toată lumea. Prescripția nu... citește tot
Pentru mulți români, mai ales pentru cei care au crescut în anii ’80–’90, filmul indian „Lanțul amintirilor” („Yaadon Ki Baaraat”) rămâne strâns legat de serile petrecute la... citește tot
