Cadrilaterul sau „Dobrogea de Sud” a aparținut României între anii 1913-1940. Aceasta este o regiune a Peninsulei Balcanice, situată între Dunărea de jos și Marea Neagră. Partea mai mare, de nord, aparține României , partea mai mică, de sud, Bulgariei. Totuși, care este povestea acestui teritoriu disputat ani de-a rândul între România și Bulgaria?
În secolul al XIV-lea, un bulgar pe nume Dobrotici a cuprins regiunea (Dobrogea poate însemna „Țara Dobrotiței”). Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești(1386–1418), a revendicat-o, dar până în 1419 turcii otomani o încorporaseră în imperiul lor.
În următorii 450 de ani s-au produs schimbări demografice semnificative prin așezarea pe scară largă a turcilor din Anatolia și tătarilor din Crimeea. Tratatul de la Berlin (1878) a pus capăt stăpânirii otomane, acordând României cea mai mare parte a Dobrogei și atașând porțiunea de sud, Cadrilaterul, de principatul Bulgariei.
România l-a obținut după cel de-al Doilea Război Balcanic în 1913, dar în 1940 a fost nevoită să returneze acea porțiune Bulgariei și să accepte un schimb de populație. În momentul anexării, în 1913, regiunea avea aproximativ 286.000 de locuitori. O nouă frontieră a fost stabilită prin Tratatul de pace de la Paris (1947).
Cadrilater pare o noțiune mai degrabă din geometrie. Generalii români au numit această zonă așa deoarece era compusă din patru cetăți: Silistra, Ruse, Șumen și Varna. Cel mai cunoscut obiectiv turistic din Catrilater care a fost construit pe vremea când Dobrogea de Sud aparținea României este Castelul Reginei Maria situat la Balcic.
În 1940, Hitler i-a trimis o scrisoare Regelui Carol al II-lea prin care îi cerea să cedeze partea de sud a Dobrogei fără lupte, considerând că România nu va fi în stare să o administreze.
„Favorizată de o şansă excepţională, România a dobândit după războiul mondial teritorii pe care ea nu e capabilă de a le păstra printr-o politică de forţă”, a scris liderul nazist, potrivit Timpul.
Prin urmare, țara noastră a fost sub o presiune majoră, motiv pentru care la data de 19 august 1940 au avut loc negocieri privind stabilirea noilor granițe dintre România și Bulgaria. După aproape o lună, România a semnat Tratatul de la Craiova, astfel că județele Durostor (Dristor) și Caliacra au redevenit teritorii bulgărești.
În ciuda faptului că reprezentanții guvernului românesc au cerut la negocieri ca orașele Silistra, Cavarna și Balcic să fie în continuare ale României, bulgarii au respins propunerea și au cerut județele în întregime.
Cererea delegației țării noastre a fost anulată printr-un simplu telefon dat de generalul Antonescu care a decis ca semnarea acordului să fie conform cerințelor Bulgariei. Imediat după acest tratat a avut loc un schimb de populații. 110.000 de români din Cadrilater și sudul Dunării s-au mutat în România, iar din România au plecat 77.000 de bulgari, mai scrie sursa mai sus menționată.
Foto: Depositphotos.com
