Limba română are în componența sa zeci de mii de cuvinte, care nu sunt cunoscute de toată lumea. Forma din prezent pe care o cunoaștem a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului. În urmă cu 300 de ani, oamenii din acest teritoriu scriau cu un alfabet total diferit. De ce în limba română există diacritice?
Româna face parte din marea familie a limbilor latine. Alături de limba noastră mai sunt italiana, spaniola, franceza și portugheza. În prezent, pe Terra trăiesc peste 860 milioane de oameni care vorbesc cel puțin o limbă latină.
Dintre aceștia, mai bine de 20 de milioane sunt români. Acest lucru face ca asimilarea celorlalte din grup să se facă relativ ușor. Concret, un cetățean român sau unul italian poate să învețe mai ușor spaniola. Cu toate acestea, româna pare să fie cea mai complicată.
Din punct de vedere geografic, România pare că este îndepărtată de ceea ce înseamnă latină. Cea mai apropiată țară similară lingvistic este Italia, între cele două limbi (română și italiană) fiind un zid de țări slavone. Invaziile repetate asupra spațiului carpato-danubiano-pontic au făcut ca limba latină să influențeze cuvintele provenite din dacă, turcă, rusă sau germană.
Cea mai evidentă dovadă este prezența diacriticelor. Acestea sunt: Ă, Â, Î, Ș, Ț. Acestea sunt folosite începând cu perioada Școlii Ardelene. Forma grafică și modul de utilizate au evoluat în timp, urmând să fie definitivate la începutul secolului al XX-lea.
Deși în prezent este folosit alfabetul latin, până prin anul 1860, cărțile erau scrise cu alfabetul pe care îl folosesc vecinii bulgari, alfabetul chirilic. Diacriticele au fost folosite pentru a da o importanță semnificativă actelor oficiale diplomatice, legendelor dar și altor manuscrise importante.
Alfabetul chirilic conținea sunete emise din diacritice. Deoarece s-a facut trecerea la alfabetul latin, nu se puteau lua toate sunetele. După preluarea acestor litere, s-a decis la transformarea unora dintre ele pentru a ține locul diacriticelor. De aceea, litera Ț a fost transformata din litera T. Totusi, era nevoie de o diferentiere între cele două litere, astfel că s-a adaugat virgula literii respective. Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a decis, în mod oficial, implementarea acestor litere în alfabetul românesc.
Pentru a învăța limba română este nevoie de un timp alocat studiului de aproximativ 24 săptămâni, respectiv 600 de ore. Limba pe care o vorbim zilnic este catalogată ca fiind „ușor de învățat”, alături de rudele limbilor indo-europene, precum portugheza sau italiana.
Foto: Prbeta.ro
