Planificata întrevedere dintre președintele rus Vladimir Putin și fostul președinte american Donald Trump — ce ar urma să aibă loc în Budapesta — ridică numeroase întrebări: de ce tocmai capitala Ungariei a fost aleasă, ce semnificații are acest loc și ce implicații are pentru relațiile internaționale. Mai jos, am sintetizat principalele motive şi contextul care au condus la această decizie.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, s-a distanţat în mai multe privinţe de liniile tradiţionale ale Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei. De exemplu:
Ungaria a refuzat să livreze arme Ucrainei şi a blocat sau ameninţat să blocheze anumite sancţiuni impuse Rusiei de către UE. Orbán s-a lăudat că „Budapesta este practic singurul loc din Europa unde o astfel de întâlnire ar putea fi organizată” datorită poziţiei sale de „ţară pentru pace”.
Din punct logistic şi diplomatic, Ungaria şi-a exprimat disponibilitatea să îl primească pe Putin – lucru care ridică probleme, având în vedere că la nivel internaţional există un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele lui Putin. Ungaria şi-a anunţat intenţia de a se retrage din CPI.
Prin urmare, din perspectiva organizării summitului, Ungaria apare ca un intermediar acceptabil pentru Rusia şi SUA, celui din urmă (prin Trump) i-o permite un loc mai puţin convenţional, care transmite un mesaj aparte.
Locul de desfăşurare nu este întâmplător — Budapesta are câteva semnificaţii simbolice în contextul relaţiilor Rusia-Ucraina-Occident:
În 1994, la Budapesta, a fost semnată convenţia – Memorandumul de la Budapesta – între SUA, Rusia, Marea Britanie şi Ucraina, prin care Ucraina renunţa la armele nucleare în schimbul garanţiilor de securitate. Alegerea Budapestei evocă acest precedent.
Alegerea unui stat membru NATO şi UE (Ungaria) pentru o astfel de întâlnire are un impact psihologic geopolitic major: sugerează că dialogul poate avea loc în spaţiul „vestic”, dar sub alte reguli. Reuters comentează că va fi un „spectacol incomod” pentru UE şi NATO.
Alegerea Budapestei nu este lipsită de controverse şi probleme: Mandatul de arestare al CPI pentru Putin: Ungaria, membru CPI, este legal obligată să îl aresteze pe Putin dacă acesta intră pe teritoriul său. Gazduirea sa implică o „excepţie” de politică internaţională. Pentru UE şi aliaţii occidentali, întâlnirea transmite semnale mixte: în timp ce sprijinirea Ucrainei rămâne oficială, gestul Ungariei şi poziţia sa separată pot submina unitatea alianţelor.
Din perspectivă ucraineană, lipsa sa de la masa negocierilor (dacă va fi cazul) şi alegerea unui loc perceput ca prietenos Rusiei pot fi considerate înşelătoare sau cel puţin inechitabile.
În esenţă, Budapesta a fost aleasă pentru această întâlnire dintr-un mix de factori tactici, simbolici şi strategici: Ungaria oferă o poziţie diplomatică relativ neutră (sau mai exact diferită de linia majoritară a UE), o capacitate logistică de a asigura vizita lui Putin, şi un cadru simbolic care evocă istoria (Memorandumul de la Budapesta). În acelaşi timp, pentru Trump şi Putin este un „teritoriu comun” care oferă avantajele unui mediu controlat, unde ambele părţi pot transmite un mesaj extern — şi intern.
Totuşi, rămâne de văzut dacă acest format va duce la progrese reale în soluţionarea conflictului din Ucraina sau dacă va servi mai mult drept exerciţiu de imagine diplomatică.
