Președintele american a sugerat marți americanilor să nu se blocheze în dezbaterea noilor dezvăluiri din dosarele Epstein și să „treacă mai departe”, după ce Departamentul Justiției a publicat o serie de documente în cazul criminalului sexual. Totuși, întrebarea dacă un președinte al Statelor Unite ar putea fi arestat, în ipoteza în care s-ar dovedi că a încălcat legea într-un dosar precum cel asociat lui Jeffrey Epstein, atinge una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului constituțional american: raportul dintre statul de drept și funcția supremă în stat.
Recent, Donald Trump a dat o declarație succintă despre apariția numelui său în dosarele Eestein: „Acum că nu a ieșit la iveală nimic despre mine, în afară de faptul că a fost o conspirație împotriva mea, literalmente, din partea lui Epstein și a altor persoane, cred că este timpul ca țara să treacă la altceva”.
Un principiu fundamental al sistemului juridic american este acela că nimeni nu este mai presus de lege. Acest principiu a fost reafirmat de-a lungul timpului, inclusiv de Curtea Supremă, în diferite contexte. În teorie, acest lucru înseamnă că orice persoană, indiferent de funcția deținută, poate fi trasă la răspundere penală dacă există probe solide că a comis o infracțiune.
În practică însă, situația unui președinte în funcție este mai complicată. Nu există un articol explicit în Constituția SUA care să spună clar dacă un președinte poate fi arestat sau pus sub acuzare penală în timpul mandatului. De-a lungul timpului, Departamentul Justiției (DOJ) a susținut, prin opinii interne, că un președinte în exercițiu nu ar trebui inculpat penal, deoarece acest lucru i-ar afecta capacitatea de a-și exercita atribuțiile.
Această poziție nu echivalează însă cu imunitatea absolută. Ea sugerează mai degrabă o amânare a procedurilor penale până la finalul mandatului.
Constituția prevede un mecanism politic-juridic specific pentru situațiile în care președintele ar fi implicat în fapte grave: procedura de impeachment. Camera Reprezentanților poate vota punerea sub acuzare, iar Senatul judecă cazul. Dacă este condamnat, președintele poate fi demis din funcție. Abia după acest pas, în viziunea multor juriști, ar putea urma fără obstacole majore o urmărire penală obișnuită.
Dacă s-ar dovedi, prin probe clare și într-o procedură legală, că Donald Trump a încălcat legea în legătură cu dosarul Epstein, există mai multe scenarii:
Dacă ar fi președinte în funcție, ar fi probabil mai întâi declanșată o procedură de impeachment, nu o arestare imediată.
Dacă nu ar mai fi în funcție, el ar putea fi investigat, inculpat și, în cazul unei condamnări, chiar arestat, la fel ca orice alt cetățean.
Așadar, răspunsul scurt este: în principiu, da, un președinte american poate ajunge să fie tras la răspundere penală dacă se dovedește că a încălcat legea. Totuși, momentul și forma acestei răspunderi depind de statutul său (în funcție sau nu), de interpretările constituționale și de mecanismele politice și juridice specifice Statelor Unite. Într-un stat de drept, funcția poate oferi protecții procedurale temporare, dar nu ar trebui să ofere impunitate permanentă.
