Vroiam sau voiam? Cum se zice corect, vroiam sau voiam?

Vroiam sau voiam? Una dintre cele mai frecvente greșeli gramaticale ale vorbitorilor de limba română este folosirea formei „vroiam” în locul formei „voiam”. Din păcate, tot mai mulți români folosesc forma greșită. Așadar, de ce nu este corect „vroiam” și de ce forma corectă este „voiam”?

În limba română, voința poate fi exprimată prin două verbe extrem de asemănătoare ca formă, „a voi” și „a vrea”. Unii lingviști resping categoric varianta „vroiam”, însă alți specialiști sunt de părere că ar  putea fi tolerată dacă este folosită de mai mulți vorbitori, aceasta fiind o formă hibridă a verbelor „a vrea” și „a voi”.

Vroiam sau voiam?

Forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a voi” este „voiam”, iar forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a vrea” este „vream”. Din păcate, în dicționarul limbii române nu există forma „a vroi”. Deocamdată.

Articole recomandate

Maria Lucia Hohan, acuzată că a dus o viață dublă timp de 11 ani. Detalii...

Cum scria Nicolae Ceaușescu? Câte greșeli gramaticale făcea „Tovarășul” într-o propoziție?

Cum se zice corect, „vroiam” sau „voiam”?

„Vroiam” nu ar trebui să existe în vorbire și scriere și este, de fapt, o invenție pur românească. Această formă a apărut din contopirea a două verbe: a vrea şi a voi. Forma „vroiam” nu este acceptată de norma literară. Este corect să folosim numai formele de imperfect ale verbelor „a vrea” şi „a voi”. Care sunt acestea?

Verbul „a vrea” are la imperfect formele: vream, vreai, vrea, vream, vreaţi, vreau.

Verbul „a voi” are la imperfect formele: voiam, voiai, voia, voiam, voiați.

Exemple:

• Ei vroiau voiau cu orice preț să fie prezenți la cină.
• Ce mai vroiai voiai să spui?
• Nu vroiam voiam să-l întristez pentru că îl iubeam
• Vroiam voiam să-i spun tot ce simt dar nu mi-a dat ocazia.
• Nu vroiam voiam să mai participăm la un asemenea experiment.

După cum puteți observa, formele „vroiau”, „vroiai”, „vroiam” NU sunt corecte, iar dacă le folosiți, o faceți în mod greșit. Așa cum spuneam mai sus, aceste variante nu sunt acceptate de norma literară, motiv pentru care aveți libertatea de a-i corecta pe cei din jur atunci când îi auziți vorbind astfel.

Alte cuvinte și sintagme folosite greșit și întâlnite extrem de des sunt: „mi-ar place”, în loc de „mi-ar plăcea”, „țigare”, în loc de „țigară”, „celălant”, în loc de „celălalt”, „aibe”, în loc de „aibă”, „dragele”, în loc de „dragile”.

Curiozități ale limbii române:

• Cele mai folosite cuvinte din limba noastră sunt prepozițiile precum „pe”, „de” sau „la”, conjuncțiile coordonatoare precum „și”, „sau”, ori verbele auxiliare „a avea” și „a fi”;
• Elenofonele” este cel mai lung cuvânt palindrom (se citește la fel din ambele capete) din limba română (11 litere) și semnifică „vorbitoarele de limbă elenă;
• Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă, formată din cinci cuvinte ce conțin doar vocale: de exemplu „Oaia aia e a ei”;
• Cuvintele „Dor” şi „Doină” sunt singurele din limba română ce nu pot fi traduse cu exactitate în nicio altă limbă de pe Pământ;
• Singurul cuvânt din limba română care începe şi se termină cu litera „Δ este „înzăvorî”. Ce înseamnă? A împiedica intenționat mișcarea unei piese față de alta cu ajutorul unor mecanisme de închidere;

Foto: Pexels.com