Despărțirea în silabe. Una dintre cele mai comune sarcini pe care le au cei mici la școală este despărțirea în silabe. Există câteva reguli de care trebuie să se țină cont atunci când se face despărțirea în silabe. Care sunt acestea?
Despărțirea în silabe
Despărțirea în silabe se face cu ajutorul semnului ortografic numit cratimă. De cele mai multe ori, despărțirea în silabe este folosită la capăt de rând, atunci când cuvintele nu intră în totalitate pe un singur rând.
Regulile despărțirii în silabe:
în cazul în care o vocală e urmată de o singură consoană, aceasta trece la silaba următoare. Exemplu: fa-tă, ma-mă, le-ge. Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un diftong sau un triftong, consoana trece în silaba următoare. Exemplu: cre-ioa-ne, pâi-ne, lu-poai–că, doi–nă;
în cazul în care există două vocale succesive (hiat) prima aparține silabei dinainte, a doua silabei care urmează. Exemplu: ce-re-a-lă, a-er, po-e-zi-e;
în cazul în care există o vocală urmată de două sau mai multe consoane, prima consoană aparține silabei dinainte, cealaltă – sau celelate – silabei următoare. Exemplu: as-tăzi, con-tra;
în cazul în care prima consoană este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este l sau r, amândouă consoanele trec la silaba următoare. Exemplu: a-tlet, a-gro-nom;
grupurile ct, cț și pt, pț precedate de consoane se despart. Exemplu: somp-tu-os, punc-taj.
în cazul grupurilor de patru sau cinci consoane situate între vocale despărțirea se face, de obicei, între prima și a doua consoană a grupului. Exemplu: con-struc-tor, mon-stru
Ce cuvinte NU se despart în silabe la capăt de rând?
Nu se despart în rânduri diferite: cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO (nu: U-NES-CO), abrevierile unor formule curente: a.c., ș.a.m.d., etc. sau numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVII-lea, a 4-a.
Italia este recunoscută în întreaga lume pentru bucătăria sa, iar pasiunea italienilor pentru mâncare depășește simpla plăcere a gustului. Pentru ei, mâncarea este cultură, tradiție,... citește tot
1. Originea etimologică a numelui Numele „România” își are rădăcina în etnonimul „român”, la rândul său derivat din latinescul romanus, care înseamnă „cetățean al Romei” sau... citește tot
Anul 2025 ne-a surprins cu o serie de preparate culinare excentrice, care sfidează gusturile tradiționale și explorează limitele creativității gastronomice. De la infuzii morbide până la... citește tot