Nicolae Ceaușescu s-a cunoscut cu Gheorghe Gheorghiu-Dej în închisoare, într-o perioadă în care ideologia socialistă extremă era în afara legii. Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României între 1947 şi 1965 și a ajutat la ascensiunea lui Ceaușescu în cadrul Partidului Comunist. Cu toate că era simpatizat de către Gheorghiu-Dej, Ceaușescu era de multe ori luat în batjocură de către acesta.
După ce l-a cunoscut pe Nicolae Ceaușescu în închisoare, Gheorghiu-Dej a început să îl simpatizeze pe acesta, văzând că tânărul venit din Scornicești are potențial pentru a urca pe scara ierarhică în partid. Chiar și așa, nu puține erau momentele când Dej făcea glume pe seama inculturii lui Ceaușescu de față cu alți membri importanți din formațiunea politică.
Am putut să observ din partea lui Dej atitudinea de zeflemea, îl lua oarecum în batjocură pe Ceauşescu, dar nu pe probleme mari, pe fleacuri. „Nicule, spune Novotni!” – „Novoni”. „Nu, mă, spune No-vot-ni!” – „Novoni!” „Spune Vietnam!” – „Vienam!” Nu pe chestii mari. Dar, vedeam că Dej îşi cam bate joc. Cam astea erau relaţiile în Biroul Politic dintre Ceauşescu şi Dej, a povestit Alexandru Bârlădeanu, membru important în Partidul Muncitoresc Român (redenumit PCR din 1965), potrivit rador.ro.
Nicolae Ceaușescu a fost președintele României din 1967 și până în 1989. După ce a ajuns la putere, acesta a avut grijă să obțină controlul total al statului, iar toți subalternii lui trebuiau să se supună deciziilor acestuia. Drept urmare, liderul țării a avut grijă ca oamenii importanți să nu stea prea mult într-o anumită locație, pe aceeași funcție, pentru a nu avea legături apropiate cu oamenii din zonă.
De-a lungul anilor, eu am candidat la deputăţie în mai multe județe: la Baia, la Fălticeni, la Râmnicu Sărat, la Iaşi, la Constanţa. Şi, la un moment dat, Ceauşescu mi-a propus să nu mai fiu la Constanţa, să fiu în altă parte. Am protestat: „Nu sunt un peregrinator, nu mă obişnuiesc într-un loc şi deja mă mutaţi în altul! Nu! Nu plec din Constanţa!” Am ameninţat că nu mai candidez deloc. În fine, a cedat! Asta a fost prima mea întâlnire cu Ceauşescu. Nu mi-a făcut o impresie bună. Mi-a creat părerea că el nu voia să lase oamenii să se aşeze într-un loc, să capete legături cu oamenii de-acolo. Căuta ca oamenii să fie fără bază, fără un suport în populaţia locală, a relatat Alexandru Bârlădeanu, potrivit sursei citată mai sus.
Alexandru Bârlădeanu a fost un membru important în Partidul Muncitoresc Român (redenumit PCR din 1965). Ascensiunea acestuia pe scena politică a fost favorizată de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care îi aprecia activitatea în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, creat la inițiativa URSS în 1949. Instituția a fost înființată pentru a ajuta financiar statele comuniste din acea perioadă.
Bârlădeanu s-a născut în data de 25 ianuarie 1911, în localitatea Comrat din Republica Moldova. La finalul anului 1968, acesta a avut un prim contact cu familia Ceaușescu. Întâlnirea nu a fost una plăcută și s-a soldat cu o ceartă cu Elena Ceaușescu, în urma căreia Alexandru Bârlădeanu a demisionat din toate funcțiile deținute în acel moment.
În anul 1989, acesta a semnat și a ajutat la redactarea unui document intitulat „Scrisoarea celor șase”, un act care critica public regimul și politica lui Nicolae Ceaușescu. Ceilalți semnatari au fost Gheorghe Apostol, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan. Alexandru Bârlădeanu a murit în data de 13 noiembrie 1997, la vârsta de 86 de ani.
Foto: jurnalul.ro și rador.ro
