Limba română ridică o mulțime de dificultăți chiar și românilor. Mulți dintre aceștia fac destul de des greșeli de ortografie din cauza multiplelor forme flexionare ale cuvintelor. Îngrijorător este că aceste abateri ar putea împinge Academia Română să decidă printr-o normă ceea ce astăzi este o greșeală enormă.
Oricare ar fi domeniul în care activăm este foarte important să știm să scriem și să vorbim corect. Mulți români folosesc în scris și în vorbit cuvinte și expresii cu forme greșite, iar printr-o imitație involutară putem ajunge să le folosim greșit fără a fi conștienți.
În limba română, modul conjunctiv este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune posibilă, realizabilă. În componența verbului, prepoziția „să” ajută la recunoașterea modului conjunctiv, potrivit Gramatica Limbii Române.
Verbele obișnuite sunt acele verbe ale căror configurație urmează regulile tipice de gramatică ale limbii române. Cele care urmează un model diferit de conjugare se numesc verbe neregulate. Printre verbele neregulate din limba română se regăsesc și verbele a avea, a fi, a da, a lua, a sta.
Conjugarea verbului „a avea” la modul conjunctiv prezent este „să aibă”. Variantele „să aibe”, să aivă și „să aive” sunt greșite, uneori sunt incluse în sfera regionalismelor.
De exemplu: Îmi doresc să aibă parte de multă sănătate. (varianta corectă) Îmi doresc să aibe/să aive parte de multă sănătate. (varianta greșită)
Conjugarea verbului a avea la modul conjunctiv prezent este: eu să am, tu să ai, el/ea să aibă, noi să avem, voi să aveți, ei/ele să aibă.
Un verb conjugat la timpul prezent, modul indicativ precedat de conjuncția „să” formează conjunctivul prezent. O excepție reprezintă faptul că la persoana a III-a singular și plural, conjunctivul prezent diveră de indicativul prezent.
De exemplu:
el/ea lucrează (indicativ prezent) – el/ea să lucreze(conjunctiv prezent)
ei/ele merg (indicativ prezent) – ei/ele să meargă (conjunctiv prezent)
Între conjuncție și verb mai pot sta și alte părți de vorbire (nu, mai, mi).
De exemplu: Să nu pleci până nu vorbim. Să mai stai puțin la serviciu. Să-mi dai un pahar cu apă.
O altă greșeală frecvent întâlnită este conjugarea verbelor a fi, a ști, a ține, a veni, a deveni, a susține, a deține, a reține, a reveni, a preveni, a redeveni la modul conjunctiv prezent la persoana a II-a singular. Acestea se scriu cu doi i: tu să fii, tu să știi, tu să ții, tu să vii, tu să devii, tu să susții, tu să deții, tu să reții, tu să revii, tu să previi, tu să redevii.
Mai mult de atât, confuzia majoră apare la conjunctivul perfect. Acesta se formează cu conjunctivul verbului a fi (să fi) și participiul verbului de conjugat.
De exemplu: să fi dormit, NU să fii dormit! Folosit greșit, sensul propoziției se va schimba: Ar fi fost bine să fi tăcut la timp, astfel evitai să fii tăcut pe vecie.
Foto: Pexels.com
