Regele Carol al II-lea a fost cea mai controversată figură din Familia Regală a României. Soția sa, regina Elena, mama lui Mihai I a trebuit să suporte multe abuzuri din partea acestuia. După abdicarea lui Carol al II-lea, în 1940, regina mamă Elena, cum era alintată de supușii săi, a fost invitată de Ion Antonescu să vină să îl ajute pe fiul ei să guverneze țara.
Majestatea Sa era o fire blândă și nu suporta abuzurile realizate de legionari împotriva minorităților și a celor care se opuneau concepțiilor politice ale acestora. Asasinatele lui Nicolae Iorga și a lui Virgil Madgearu au agravat și mai mult tensiunea socială, astfel că regina Elena a cerut să se vadă cu Adolf Hitler, liderul Germaniei naziste.
Întâlnirea a avut loc în data de 10 decembrie 1940, la Berchtesgaden, regina Elena fiind însoțită de fiul ei Mihai I. Führerul a subliniat în cadrul audienței că regele Mihai I, în vârstă de 19 ani, este prea mic pentru a purta pe umeri responsabilitatea guvernării. Regina mamă Elena a fost dezamăgită de discuția avută și de situația internațională creată de către liderul german.
Drept urmare regina Elena a apelat la ambasadorul american la București, Frank Gunther, pentru a salva cât mai multe familii de evrei. Regele Mihai I a povestit într-un interviu, în anul 2008, ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă.
Am auzit că se întâmpla anumite lucruri cu evreii noștri la București și în țară. Cum aveam contact, și mama mea, și eu, destul de des cu rabinul-șef Alexandru Șafran, ne explica cam ce se întâmpla, cam ce avea să se întâmple, și atunci mama mea s-a sesizat foarte tare pe toată chestiunea asta, şi ea a reușit față de Antonescu.
Antonescu era un om destul de bizar în anumite lucruri, fiindcă făcea ce toată lumea știe, dar avea un respect foarte adânc față de mama mea. Și ea a reușit, în cursul mai multor luni, să-l domolească în ceea ce făcea el cu evreii și a reușit într-o bună măsură, a afirmat regele Mihai I, potrivit adevarul.ro.
Trebuie precizat că regina mamă Elena a reușit să îl convingă pe Ion Antonescu să nu mai deporteze evreii în lagărul de exterminare de la Belzec, din Polonia. Drept urmare, în data de 11 martie 1993 aceasta a primit post-mortem titlul de „Dreaptă între popoare“.
Foto: click.ro
