Mihai Viteazul a fost una dintre cele mai importante figuri ale istoriei românești. El a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
În ceea ce privește viața personală, domnitorul a avut mai multe povești de dragoste în scurtă sa existență. Stanca, Tudora, Velica, Zamfira și Maria Christierna sunt doamnele și domnișoarele care au trecut prin patul voievodului. Mihai Viteazul s-a născut într-o familie înstărită, el intrând de tânăr în contact cu lumea comercianţilor. În tinereţe se ocupa cu comerţul cu vite şi giuvaieruri.
„S-a înălţat din treaptă în treaptă, în mijlocul boierimii oltene, că un om de ţară ce cunoştea necazurile şi lupta îndărătnică a lumii de pe atunci. Astfel îl înţelegem mai bine pe Mihai, zbuciumul sălbatic al sufletului lui necizelat de curţile domneşti, legăturile lui cu cercurile greceşti de la Constantinopol. Astfel, prin această latură, a fost copilul ţării, din straturile ei adânci. În această lumină vedem un alt Mihai Viteazul, mai uman şi mai viu, care nu e scăzut prin nimic”, astfel îl carcaterizează Petre P. Panaitescu pe domnitor în cartea sa numită Mihai Viteazul.
Voievodul a fost un boier înstărit, iar în 1583 s-a căsătorit cu doamna Stanca. Avea 27 de ani şi 44 de sate în proprietate, în condiţiile în care un boier normal avea maxim 12 sate. Căsătoria l-a ajutat să urce și mai repede pe scara ierarhică a societății. Cu toate acestea, conform scrierilor istorice, doamna Stanca era nefericită.
”Nu se poate sa fi fost o femeie fericită. Căci, oricât am dori ca femeile acelea să fi avut suflete de oţel şi inimi împietrite în dureri, nu putem crede că jupânesele şi Doamnele române vedeau cu inima bună pe bărbaţii lor stând mai mult în lagăre decât în iatacuri, şi când se întorceau acasă, mai mult în iatacurile ţiitoarelor decât în ale lor”, afirmă istoricul Constantin Gane în volumul ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
Din căsătoria cu doamna Stanca, Mihai Viteazul a avut doi copii: Florica şi Nicolae. Dintr-o relație cu ”Tudora din Târgşor” domnitorul a mai avut o fată, pe numele ei Marula, născută în 1599. Acesta și-a recunoscut copilul și i-a lăsat moștenire printr-un hrisov mai multe sate.
În 1599, Mihai Viteazul avea în oastea sa un oștean de vază, Ioan Norocea. La 1 noiembrie, același an, el a intrat triumfător în cetatea din Alba Iulia, acolo unde o va întâlni pe, fiica omului său de încredere, Velica Norocea. Conform unor istorici, se spune că Mihai s-a iubit și cu sora acesteia, Zamfira.
Velica avea cunoștințe în lumea principiilor maghiari din Transilvania și influență, în special, la curtea principelui Sigismund Báthory. Relația celor doi a început când acesta avea 37 de ani.
„Ostenit de atâtea campanii militare, înşelat şi tracasat de atâtea ori de falşi prieteni şi de duşmani de moarte, neînţeles de Doamna Stanca, în sfarşit, principe peste toate cele trei ţări romane, Mihai îşi găsise acum, când trecuse de 40 de ani, marea dragoste. În decorul frust şi rece al curţii de la Alba Iulia, Mihai era nedezlipit de Velica, iar când pleca la Târgovişte o lua şi pe ea cu el. Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotrivă, voia ca toata lumea să ştie că Velica era a lui – un omagiu adus frumuseţii ei. O afişa, o impunea, cerea să i se închine lumea ca unei feţe de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”, susţine istoricul Constantin Gane.
Scurta domnie a lui Mihai a ținut până în toamna lui 1600, când a fost înfrânt la Mirăslău de nobilimea ardeleană răsculată. Astfel, el a fost obligat să plece la Viena, apoi la Praga, unde a cerut ajutor împăratului Rudolf al II-lea. Ajuns aici, se pare că domnitorul a avut o relație, deși nu este foarte sigur, și cu Maria Christierna. Aceasta fusese soția lui Sigismund Bathory și se cunoștea cu Mihai Viteazul încă din 1596. Cei doi sunt prezentați într-un tablou în care frumusețea Mariei se poate observa ușor.
Mihai Viteazul a fost asasinat în august 1601, lângă Câmpia Turzii. Istoria îl consemnează ca un personaj care, pe bună dreptate, a schimbat cursul vieții în această regiune.
