Născut în anul 1931, Mihail Gorbaciov s-a făcut remarcat prin preluarea puterii Uniunii Sovietice în anul 1985. Este cel mai bine cunoscut pentru reformele benefice care au dus la sfârșitul Războiului Rece, dar și la încetarea monopolului pe care Partidul Comunist al URSS îl avea înn viața cotidiană. Pentru activitatea sa reușește să primească în anul 1990 Premiul Nobel pentru Pace.
Pe data de 2 martie 1931, într-un orășel numit Privolnoye, se naște ultimul președinte al URSS-ului. Născut într-un familie simplă, acesta începe să lucreze începând cu vârsta de 15 ani ca ajutor la fermele agricole. În anul 1950 este admis la cursurile Universității din Moscova după ce primește Ordinul Steagul Roșu pentru Muncă. Se înscrie în partidul comunist în același an, iar în anul 1963 este promovat în funcția de șef al departamentului agricol din regiunea Stavropol.
Activitatea sa politică pare fără de cusur, devotamentul și curiozitatea făcându-l în să fie denumit prim-secretar al Stavropol în 1970, devenind unul dintre cel mai tineri lideri regionali ai URSS. Până în anul 1979, Gorbaciov este promovat în „politburo”, devenind unul dintre cei mai de încredere oameni ai șefului KGB-ului. Pozițiile pe care acesta le-a ocupat în organele superioare de conducere a partidului au dus la posibilitatea călătoriilor în străinătate. Schimbându-și viziunile politice și sociale, acesta conduce delegații sovietice în Germania occidentală, Canada sau Regatul Unit, întâlnind cei mai mai importanți lideri ai timpului. După moartea lui Constantin Cerneko, Gorbaciov este ales la 11 martie 1985 în funcția de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Activitatea din fruntea statului o începe furtunos, anunțând în timpului Congresului al XXVII-lea planurile pentru reformele economice. Acestea sunt rămase în istorie sub numele de „glasnost” și „perestroica”. Reformele lui Mihail Gorbaciov au început prin mai multe demisii, printre care cea mai răsunătoare fiind a Ministrului Relațiilor Externe. Denumit „Mr. Niet”, acesta a fost la cârma ministerului timp de 28 de ani, fiind considerat de mulți un personaj cu o mentalitate depășită.
Cea mai importantă schimbare a anului 1985 a fost Reforma alcoolului, menită să combată problema alcoolismului din URSS. Prețurile pentru votcă, vin sau bere au crescut, iar vânzările au fost limitate. Această reformă a fost lung dezbătută din cauza problemelor economice cauzate. Bugetul statului a fost de suferit, cele mai multe vânzări având loc în piața neagră. Este considerată politica premergătoare a prăbușirii Uniunii Sovietice. În perioada 1987-1988 propunerile lui Gorbaciov au dus la o independență a întreprinderilor și acordarea cetățenilor noi libertăți: libertatea cuvântului. Intră în vigoare cea mai radicală reformă a epocii lui Gorbaciov: Legea cooperativelor. Această lege permitea dreptul privat de posesiune a afacerilor în sectoarele manufacturier sau comerțului extern.
Pe plan internațional, acesta este lăudat pentru încheierea acordurilor de reducere a armamentului cu Statele Unite, realizarea de parteneriate cu puterile occidentale și ajutarea reunificării Germaniei.
Prăbușirea Uniunii Sovietice a fost considerată de mulți analiști ca fiind o problema de timp. Sistemul politic și economic nu era unul sustenabil, făcând oamenii să sufere din cauza ideilor anumitor lideri.
Căderea URSS-ului a avut loc în mai multe episoade și etape. Reforma alcoolului, crizele alimentare, creșterea naționalismului din țările membre, au dus prabușirea blocului comunitar definitiv la 1 ianuarie 1992. Înainte de prăbușire, la data de 22 septembrie, Estonia, Letonia, Ucraina, Belaus, Moldova, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Armenia și-au proclamat independența.
La data de 30 august 2022 liderul sovietic a încetat din viață la onorabila vârstă de 91 de ani.
Foto: Depositphotos.com
