Chiar l-a trimis mama lui Ștefan cel Mare pe voievod înapoi la luptă? „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit, Eu, şi de la oaste mă întorc rănit”

01.03.2023
Chiar l-a trimis mama lui Ștefan cel Mare pe voievod înapoi la luptă? „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit, Eu, şi de la oaste mă întorc rănit”

Mama lui Ștefan cel Mare este un personaj istoric a cărei poveste și legendă a luat amploare după publicarea poeziei „Muma lui Ștefan cel Mare”, semnată de Dimitrie Bolintineanu. În aceste opere, mama voievodului moldovean a fost prezentată ca fiind o femeie dârză, cu principii, care și-a trimis fiul în luptă pentru a apăra țara de invadatorii turci. Dar, cât este adevăr și cât este ficțiune în această evocare?

Dimitrie Bolintineanu a fost un celebru scriitor pașoptist, iar în anul 1865 a scos volumul „Legende istorice” în care se afla și poezia „Muma lui Ștefan cel Mare”. Versurile o prezintă pe mama lui Ștefan cel Mare după lupta de la Războieni din 1476, atunci când domnitorul a fost învins de turci. Femeia a fost evocată ca o persoană patriotică, plină de avânt eroic, care și-a trimis fiul să lupte pentru independența țării. Așa s-a ajuns ca mama voievodului moldovean să rămână în mentalul generațiilor viitoare ca un personaj istoric important, însă adevărul este cu totul altul.

Maria Oltea, mama lui Ștefan cel Mare

Pe mama lui Ștefan cel Mare o chema Maria Oltea sau doar Oltea, deoarece apelativul de Maria l-a primit după ce s-a călugărit. Potrivit istoricilor, aceasta era văduvă cu cinci copii când l-a cunoscut pe Bogdan al II-lea, cel cu care avea să îl nască pe viitorul domnitor Ștefan cel Mare.

Trebuie precizat că Bogdan al II-lea a fost fiul din flori al voievodului moldovean Alexandru cel Bun. Situația este un pic în ceață în acest caz, deoarece unii istorici consideră că ar fi fost fratele mai mic al acestuia. Cu toate acestea, Bogdan al II-lea a ajuns domnitorul Moldovei în anul 1449, după o serie de conflicte între pretendenții la tron.

Datele istorice ne prezintă faptul că mama lui Ștefan cel Mare s-a născut în anul 1405, fiind fiica unor boieri moldoveni. Maria Oltea s-a căsătorit de tânără cu un boier de prin zonă și a avut 5 copii: Ioachim, Ion, Cârstea, Maria și Sora.

Sunt indicii care par să sugereze că familia mamei lui Ştefan cel Mare îşi avea obârşia în Țara de Jos a Moldovei, în zona Trotuşului. În satul Borzeşti, pe apa Trotuşului, domnul (Ştefan cel Mare) şi fiul său, Alexandru, vor construi, în 1493-1494, o biserică având hramul Adormirii Maicii Domnului, „întru pomenirea răposaţilor înaintaşilor şi părinţilor lor”, a scris istoricul Ștefan Gorovei în „Princeps Omni Laude Maiore. O istorie a lui Ștefan cel Mare”.

După ce a rămas văduvă, mama lui Ștefan cel Mare l-a cunoscut pe Bogdan al II-lea în jurul anului 1440. Relația dintre cei doi nu a fost niciodată oficializată, iar dovadă stă faptul că pe piatra funerară a Mariei Oltea nu este scris titlul de doamnă a Moldovei. Așadar, marele domnitor al Moldovei Ștefan cel Mare a rezultat dintr-o căsnicie nerecunoscută oficial și, drept urmare, a copilărit pe moșiile bunicilor săi materni din zona Borzeștiului.

După calculele noastre, Maria trebuia să fi fost cam de aceeaşi vârstă ca şi Bogdan, adică de vreo 35 de ani, când şi-au pus la cale căsnicia, care trebuia să fi avut loc cam prin 1440. Nu se cunoaşte din care considerente s-a reieşit, dar se pare că, căsătoria lor nu a fost oficializată, sau cel puţin nu a fost recunoscută. De aceea, pe parcursul celor doi ani cât a domnit Bogdan al II-lea (1449-1451), dar şi după aceasta, până la moartea ei în toamna anului 1464, Maria-Oltea (fie din cauza originii sale modeste, fie că mai fusese căsătorită anterior), spre deosebire de soţiile altor voievozi moldoveni, nu a fost niciodată numită „doamnă”, adică soţie de domn. Ba mai mult, nici pe piatra ei de mormânt, pusă de fiul ei, nu a fost onorată cu acest titlu voievodal, au afirmat cercetătorii Andrei şi Valentina Eşanu, în studiul „Maria-Oltea – mama lui Ştefan cel Mare”, potrivit adevarul.ro.

Ștefan cel Mare a venit pe lume când mama lui avea în jur de 35 de ani, o vârstă destul de înaintată pentru acele vremuri. Acesta a fost singur la părinți, însă a avut mai mulți frați vitregi. Tatăl lui Ștefan cel Mare a fost ucis în anul 1451, la o nuntă, din ordinul fratelui său Petru Aron. Rămasă văduvă pentru a doua oară, Maria Oltea s-a călugărit câțiva ani mai târziu.

Aceasta s-a ocupat, după moartea soțului ei, de educația lui Ștefan, care avea doar 12 ani, împreună cu fratele ei pârcălabul Vlaicu, cel care a avut grijă ca băiatul să primească o instrucție militară și politică adecvată. După ce Ștefan cel Mare a ajuns pe tronul Moldovei, Maria Oltea s-a călugărit.

Femeia a murit în noiembrie 1465, la vârsta de 57 de ani, și a fost înmormântată inițial la schitul Sfântul Nicolae din Poiana Siretului, acolo unde a fost maică, apoi trupul i-a fost strămutat la Mănăstirea Probota, lângă domnitorul Bogdan al II-lea.

Mama lui Ștefan a murit înainte de lupta de la Războieni

Așadar, Maria Oltea a murit cu mai bine de zece ani înainte de lupta de la Războieni a lui Ștefan cel Mare. Drept urmare, povestea din poezia lui Dimitrie Bolintineanu nu reprezintă o realitate și o pură ficțiune inspirată din alte surse istorice.

Foto: Youtube.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot