Ce populație avea România după Unirea Principatelor din 1859?

Unirea Principatelor, un nou început

România este o țară care s-a sudat cu sânge, sabie și curajul celor care au crezut într-un vis. De-a lungul timpului, mai mulți români au știut că regiunile române trebuie să se unească și să trăiască sub același stindard. Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza și Regele Ferdinand I au rămas în memoria colectivă ca fiind cei care au dus visul la realitate.

Astăzi vom scrie despre cel de care se vorbește mai puțin, respectiv Alexandru Ioan Cuza. În anul 1859 pe data de 24 ianuarie, sub domnia acestuia a fost loc un eveniment semnificativ, Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească. Astfel, a luat naștere statul modern sub numele de România.

Al. I. Cuza prin legile sale a pus bazele unei societăți solide, unei economii sustenabile și în care oamenii să prospere. Din perspectivă demografică, Unirea Principatelor Române din 1859 a adus evoluții semnificative. Conform recensămintelor, România Unită a ajuns la 7,8 milioane de locuitori în total. Cifra este considerată una medie, în comparație cu populațiile altor țări europene din acele vremuri

Unirea Principatelor din 1859 a reprezentat începutul unei noi ere pentru populația românească. Datorită Unirii, numeroase comunități externe au considerat prielnic să vină în regiunea românească. Țara nu era locuită doar de români, ci și de către maghiari, germani, evrei sau lipoveni.

Care au fost reformele lui Alexandru Ioan Cuza?

Alexandru Ioan Cuza este o persoană interesantă în istoria țării. De unii este blamat, iar de unii iubit. Pe lângă Unirea pe care a înfăptuit-o, a pus pe jar societatea bisericească, dar și pe cei care erau considerați bogați la vremea respectivă. Cele două clase sociale au conlucrat la plecarea conducătorului și venirea unui lider străin.

Iată care au fost reformele pe care Cuza le-a impus:

Reforma agrară. Peste 400.000 de familii au primit pământ de casă și grădină;

Reforma administrativă. Satele și cătunele se grupau în comune și județe;

Reforma electorală. Legea electorală împărțea alegătorii în două categorii: alegători direcți și primari. Cei direcți erau cei care știau carte și plăteau o contribuție de 4 galbeni. Cei primari erau neștiutori de carne, dar care plăteau contribuție între 48-110 lei;

Reforma justiției. Astfel au luat ființă judecătoriile, tribunalele, curțile de apărare și Curtea de Casație;

Codul Civil din 1865. Astfel au fost reglementate raporturile dintre persoanele fizice și cele juridice;

Reforma învățământului. Se pun la dispoziție instrucția primară, seculară, superioară și particulară;

Reforma armatei. Ia ființă în mod oficial Armată Națională Română;

Reforma fiscală.

Secularizarea averilor mănăstirești. Toate proprietățile bisericilor și a mănăstirilor au trecut în proprietatea statului.

Distribuie acest articol:

Cum miroase în spațiul cosmic?

Te-ai întrebat vreodată, privind spre stele, ce miros are infinitul? Deși spațiul este, în esență, un vid în care sunetul nu circulă și respirația fără mască este imposibilă, acesta... citește tot

Se scumpesc abonamentele la metrou în București. Cum poți să-ți cumperi cartelă mai ieftină și să economisești până la 400 de lei pe an?

Veste proastă pentru bucureștenii care circulă zilnic cu metroul: începând cu data de 1 mai 2026, tarifele Metrorex vor suferi o majorare semnificativă, de aproximativ 40%. Totuși, există o... citește tot

Orașul scufundat de la Bezidu Nou: Povestea tragică a satului din Transilvania inundat intenționat, unde turla bisericii încă iese din apă

Există locuri în România unde timpul nu a fost măsurat în ore, ci în centimetri de apă care urcau implacabil pe zidurile caselor. Bezidu Nou, un sat pitoresc din județul Mureș, este astăzi... citește tot