Ce rușine pentru România! Care este primul lucru pe care-l văd turiștii când intră în România pe la Ruse

În ciuda faptului că țara noastră are toate formele de relief și locuri spectaculoase, autoritățile de la noi nu s-au preocupat prea mult de parte turistică. Iar acest lucru poate fi văzut încă de la intrarea în țară.

„Ne facem de râs de la graniță”

Unul dintre cele mai tranzitate puncte de frontieră din România este vama de la Ruse, acolo unde România are graniță naturală cu Bulgaria. Mii de TIR-uri și mii de turiști traversează zilnic „Podul Prieteniei” de la Giurgiu din România spre Bulgaria sau invers. Taxa de pod din România este de 14 lei, iar cea de la bulgari este 2 euro. „Podul Prieteniei” este peste fluviul Dunărea și leagă malul sudic bulgăresc de malul nordic românesc,

Totuși, cei care ajung pe Podul Prieteniei din Bulgaria sunt întâmpinați la jumătatea lui de o pancartă mare pe care scrie „România” și de două steaguri, cel al Uniunii Europene și cel al României. Sau, nu. Al Franței. Motivul? Din pricina expunerii îndelungate la soare, culoarea galbenă s-a decolorat considerabil. Astfel, a rămas culoarea albă și acum, drapelul României arată exact ca cel al Franței (albastru, alb și roșu).

Articole recomandate

Ce țară are steagul ca al României? Ce măsuri s-au luat?

De ce culorile steagului României sunt albastru, galben și roșu?

E drept, că actualul steag este același cu cel din anul 1848, adoptat de către revoluționari ca drapel al Țării Românești. Culorile au fost dispuse pe verticală, după modelul francez. Semificația culorilor este aceasta: albastru reprezintă culoarea cerului senin, galbenul este nuanța ogoarelor mioritice și roșu este reprezntat de sângele vărsat de ostașii români pe câmpurile de luptă.

„Nu mică mi-a fost mirarea să văd că am intrat din Bulgaria direct în Franța. Ce spun turiștii care intră în România pe aici, habar nu am. Să sperăm că nu știu cum ar trebui să arate drapelul românesc”, a spus un turist amuzat pentru site-ul shtiu.ro.

Cine ar trebui să rezolve problema?

Primăria Giurgiu alături de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere sunt responsabile de jumătatea românească în care arată „Podul Prieteniei”. Astfel CNADNR ar trebui să administreze podul, întrucât are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor din România, fie ele publice sau private.

Curiozități despre Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse:

• „Podul Prieteniei” a fost deschis pe data de 20 iunie 1954 și a fost proiectat de V. Andreev;
• Podul are o lungime de 2,8 kilometri și are atât o punte rutieră cu două benzi, cât și una pentru traficul feroviar, dar și trotuare pentru pietoni;
• Secțiunea centrală de 85 m lungime a podului poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari
• Construcția podului a durat doi ani și jumătate și a beneficiat de sprijinul financiar al URSS.