Într-o țară în care bărbații preferă berea, vinurile își fac cu greu loc pe mesele românilor. Totuși, în ultima perioadă, în România au apărut tot mai multe plantații de viță de vie, iar vinul românesc merge în mare parte către export. Ce înseamnă însă abrevierile de pe sticlele de vin?
Pentru un neinițiat în tainele bahice, este destul de greu să aleagă sticla potrivită de vin, cu atât mai mult cu cât pe acestea se găsesc diferite prescurtări cum ar fi DOC. Un vin DOC (Denumire de Origine Controlată) face referire la vinurile de cea mai bună calitate. La vinurile franțuzești abreviere similată este AOC (Appellation d’origine contrôlée), iar la cele italiene tot DOC (Denominazione di origine controllata). Cât despre vinurile din Statele Unite ale Americii corespondentul lui DOC este AVA (American Viticultural Area).
De unde provin sarmalele? Unde se mai mănâncă sarmale?
De cele mai multe ori, această abreviere este urmată de specificațiile CMD (Cules la Maturitate Deplină), CT (Cules Târziu) sau CIB (Cules la Înnobilarea Boabelor). De fapt, vinurile CMD au un procentaj de peste 11% alcool și o culoare intensă. Vinurile denumite CT se referă la conținutul ridicat de alcool și de zahăr nefermentat. În ceea ce privește vinurile CIB, acestea se fac din struguri stafidiți, cu un conținut ridicat de zaharuri.
În mod curios, obiceiul ciocnirii paharelor de vin provine din Roma Antică. În acele vremuri, politicienii care voiau să scape de adversari le puneau otravă în vin. Așadar, de cele mai multe ori, musafirii ciocneau paharele cu vin cu gazdele lor, astfel că stropii continuțului ajungeau în paharul celuilalt, asigurandu-se astfel că dacă băutura a fost otravită se va răspândi.
