Vrei o mâncare românească tradițională? Ei bine, toată lumea din spațiul carpato-danubiano-pontic va recomanda delicioasele sarmale, un fel de mâncare autentic. Cu toate astea, România nu este singura țară unde se mănâncă sarmale, acestea consumându-se și în Turcia, Bulgaria, Bosnia, Croația, Serbia, Ungaria, Macedonia, Irak, Siria, Rusia, Ucraina, Uzbekistan, etc.
Termenul „sarma” provine din cuvântul turcesc „sarmak”, care înseamnă „rulou” sau „pachet”. Sau, și mai exact, învelitoarea unei umpluturi. În alte țări se folosește denumirea de „dolma”, ce semnifică „lucruri umplute”.
Rețetele sarmalelor diferă de la o țară la alta. Dar, în general, sarmalele se prepară din carne tocată (vită, porc, vițel, pui, rață, etc.) la care se adaugă orez, ceapă și condimente, toate fiind apoi amestecate și rulate în frunze mari (de varză, varză murată, viță de vie, sfeclă, conopidă etc.). Sarmalele se fierb câteva ore și apoi sunt numai bune de mâncat. În zona Bucovinei și a Moldovei, sarmalele sunt uneori numite găluci („găluști”, „găluște).
Turcii prepară sarmalele cu ceapă, orez și stafide, toate învelite în frunză de viţă de vie, grecii preferă carnea de miel sau de vită și sos de lămâie, iranienii aleg să combine carnea şi orezul, cu mentă, patrunjel şi tarhon, azerii folosesc carne tocată din miel, combinată cu praz și orez, iar în Croația și Bosnia localnicii adaugă carne de vită afumată.
Ce este ouzo? Din ce e făcut ouzo?
Se pare că prima dată, sarmalele au stat pe masa otomanilor, răspândindu-se de aici în toată Europa și în estul Asiei. Primele atestări ale sarmalelor în limba română apar în secolul al XV-lea. Totuși, în gastronomia românească, sarmalele au un rol mult mai important decât oriunde în lume. Pe teritoriul țării noastre sunt zeci de rețete de sarmale, una mai delicioasă ca alta. În concluzie, sarmaua rămâne dovada evidentă că istoria, cultura și gastronomia influențează lumea.
