Care sunt cuvintele românești care nu se pot traduce în nicio altă limbă?

21.05.2021
Care sunt cuvintele românești care nu se pot traduce în nicio altă limbă?

Fiecare limbă are secretele și subtilitățile ei și, ca orice mister, acestea nu pot fi descoperite decât dacă sunt vorbite la perfecție. Nu de puține de ori s-a întâmplat ca atunci când am comunicat cu cineva într-o limbă străină să ne blocăm la un anumit cuvânt deoarece pur și simplu nu am putut găsi un corespondent în respectiva limbă.

Asemenea altor limbi, și româna deține cuvinte care nu pot fi traduse și care au fost confirmate de lingviști și de specialiștii în lexică drept cuvinte intraductibile.

La sfârşitul secolului al XX-lea, UNESCO a realizat un dicționar care conține astfel de cuvinte care nu pot fi traduse dintr-o limbă în alta, denumit Dicţionar internaţional de termeni literari.

Care sunt singurele cuvinte românești care nu se pot traduce în nici o altă limbă?

În acest Dicţionarul internaţional de termeni literari se regăsesc trei cuvinte românești intraductibile: „dor”, „doină” și „colindă”.

Cuvântul DOR

Deși poate forma expresii și în alte limbi, cum este arhicunoscuta expresie din limba engleză „I miss you”, ce poate contrazice această imposibilitate de a fi tradus, cuvântul DOR poate fi doar explicat, neavând echivalent. În schimb, în toate limbile există acțiunea de a „duce dorul”, însă în limba română nu există un singur verb pentru aceasta.

DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie.

Cuvântul DOINĂ

Un alt cuvânt românesc fără corespondent într-o altă limbă, recunoscut internațional, este DOINĂ.

DÓINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare și a folclorului muzical românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., preluată și de poezia cultă.

Doina populara

Cuvântul COLINDĂ

În vocabularul limbii române mai există un cuvîânt ce nu poate fi tradus în nici o altă limbă. Acesta este COLINDĂ și nu are nici un corespondent într-o altă limbă, deși în aceste limbi există noțiunea de cântece de Crăciun.

COLÍNDĂ, colinde, s. f. 1. (În vechile tradiții populare) Cîntec tradițional de Crăciun, pe care-l cântă copiii umblând în cete din casă în casă.

Alte cuvinte românești intraductibile, nerecunoscute internațional

Conform lucrărilor semnate de reputatul filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român, Constantin Noica, în limba română mai există și alte cuvinte ce nu pot fi traduse în nici o altă limbă, dar care nu au fost recunoscute la nivel internațional. Acestea sunt:

ÎMPIELIȚA, împielițez, vb. I. Refl. (Înv.) A se întrupa, a se incarna.

ÎNTRU prep. În. Arată (starea sau) acțiunea în interiorul unui spațiu.

ÎNFIRIPA, înfiripez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui ceva din elemente puține, disparate sau necorespunzătoare; a înjgheba. Refl. Fig. A lua naștere, a prinde consistență.

LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii.

MĂRȚIȘOR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.

NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor

SINEA s. f. art. invar. (Numai în expr.) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în eul propriu, în gând.

STINGHER, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat.

VOIE, voi, s. f. 1. Voință, vrere, intenție. Loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia… = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = vrând-nevrând. (Înv.; în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; p. ext. protecție, favoare.

VREDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. Capabil, destoinic. 2. Demn de.., care merită să…, căruia i se cuvine pe drept ceva.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Curiozități despre voturi și alegeri. Ce țări din apropierea României au și opțiunea „Niciunul de mai sus”?
Curiozități despre voturi și alegeri. Ce țări din apropierea României au și opțiunea „Niciunul de mai sus”?
În țările democratice alegerea liderilor se face prin vot liber exprimat. Pentru alegerile prezidențiale, unele state au două tururi de scrutin, pe când altele unul singur. Publicația de... citește tot
Antiteza foto! Povestea celei mai triste fotografii, cu unul dintre cei mai veseli actori: Charlie Chaplin, cu câteva săptămâni înainte să moară
Antiteza foto! Povestea celei mai triste fotografii, cu unul dintre cei mai veseli actori: Charlie Chaplin, cu câteva săptămâni înainte ...
Unul dintre cei mai veseli actori a fost, cu siguranță, britanicul Charlie Chaplin. Comicul nu ne-a lăsat moștenire numai filmele în care a jucat ci și un instantaneu trist, surprins în... citește tot
Zelenski joacă dur: „Ori intrăm în NATO, ori ne facem propria armă nucleară”. De ce are nevoie Ucraina pentru arme nucleare?
Zelenski joacă dur: „Ori intrăm în NATO, ori ne facem propria armă nucleară”. De ce are nevoie Ucraina pentru arme nucleare?
Au trecut mai bine de doi ani de când Rusia a invadat Ucraina și nu a fost săptămână în care să nu se vorbească în mass media despre armele nucleare. Dacă până acum Vladimir Putin a fost... citește tot