Pasăre gigantică. Argentavis magnificens s-a numărat printre cele mai mari păsări care au existat vreodată, probabil depășită în anvergură numai de Pelagornis sandersi. În urmă cu șase milioane de ani, cerul din Argentina era locul de joacă pentru acest prădător, care cântărea în jur de 70-80 de kg și avea o anvergură a aripilor de 7 metri, aproximativ aceeași dimensiune cu un avion ușor Cessna 152.
Argentavis a fost un membru al unui grup extins de păsări prădătoare numit în mod inteligent teratornii – „păsări monstru”. Ele sunt legate de berze și vulturii din Lumea Nouă, cum ar fi vulturii de curcan și condori. Acest gigant depunea, la fiecare doi ani, unul sau două ouă cu o masă ceva mai mare de 1 kg. Puii deveneau independenți după aproximativ 16 luni, dar erau complet maturi după mai mulți ani.
Cercetătorii de la Muzeul Universității Tehnice din Texas au decis să modeleze stilul zburător al gigantului prin rularea simulărilor cu fosile cunoscute. Astfel, s-a descoperit că pasărea avea nevoie de o mică pantă pentru a putea decola. Odată ajuns în aer, Argentavis zbura precum un planor. În felul acesta putea străbate distanțe foarte mari cu un efort minim.
Datorită alunecării sale eficiente, Argentavis putea rămâne în aer folosind curentul relativ lent al vântului. Viteza maximă la care această pasăre ajungea a fost calculată la aproximativ 70 km/h, permițându-i să scaneze prada pe suprafețe vaste. Este un stil foarte eficient din punct de vedere energetic, iar astăzi vulturii îl folosesc cu mare efect, acoperind uneori sute de kilometri fără o singură clapă de aripi.
Acum șase milioane de ani, clima din Argentina era mult mai caldă și mai uscată decât în ziua de azi, fapt care a ajutat la apariția și perpetuarea acestei păsări. Argentavis a fost adaptată pentru a profita de acest habitat mare, deschis, unde putea călători pe distanțe mari în căutarea pradei.
Foto: wildfact.com
